Sindicatele cer Guvernului Bolojan să majoreze salariul minim, amenințând cu proteste în caz contrar. De altfel, miercuri, când premierul Ilie Bolojan urmează să se întâlnească cu sindicatele și patronatele pentru a tranșa acest subiect spinos, reprezentanții sindicali au anunțat că vor ieși în stradă. Peste 1,7 milioane de angajați din sectorul privat ar urma să fie afectați de înghețarea salariului minim, potrivit sindicatelor, ceea ce ar duce la o reducere semnificativă a puterii lor de cumpărare și, implicit, la consecințe serioase în economie.
Bogdan Hossu, liderul sindicatului Cartel Alfa, a cerut Guvernului să oprească măsurile de austeritate „aplicate doar celor vulnerabili”.
„Suntem pe care să construim al treilea pas de măsuri de austeritate, niciuna nu înseamnă reforme cum pretinde Guvernul actual, toate sunt numai măsuri de tăieri sau de creștere a taxelor, neavând o perspectivă a unei politici coerente de reformare efectivă”, a spus Bogdan Hossu într-o conferință de presă a liderilor de sindicate.
Liderii de sindicate au criticat dur măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan, despre care spun că nu au „efecte benefice în reducerea deficitului excesiv”. Aceștia au atras atenția și că cetățenii de rând nu sunt responsabili de acest deficit, ci tot guvernanții au adus România în această situație.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a spus că în urma majorării normei didactice au fost profesori calificați care au părăsit sistemul de educație.
La rândul său, președintele sindicatului SANITAS, Leonard Bărăscu, a afirmat că de trei luni angajații din asistența socială nu și-au mai primit salariile.
Sindicatele: Guvernul e obligat să majoreze salariul minim
Printre aceste măsuri se numără și cea luată în calcul de Guvernul Bolojan de înghețare a salariului minim pe economie. Blocul Național Sindical atrage atenția că Executivul are și „obligația legală” de a majora salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026.
„Formula de calcul a salariului minim aprobată prin legea 283/2024 si HG 35/2025 este una construită pe principii economice sănătoase și în deplină concordanță cu Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate dar și cu Convenția OIM nr. 131 din 24 iunie 1970 privind fixarea salariilor minime, convenție ratificată de România prin Decretul 83/1975.
Aplicarea formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025 ar însemna pentru 2026 creșterea salariului minim la 4.325 lei, creștere aliniată perfect cu evoluția reală a productivității muncii prevăzută pentru 2026 și cu creșterea ratei medii anuale a inflației din 2026.
Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în intregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat”, a transmis BNS într-un comunicat de presă.
Sindicatele atrag atenția că în jur de 1,8 milioane de români au salariul minim de economie. Nivelul lor de trai, transmite BNS, a fost deja afectat puternic de creșterile de taxe din primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, iar o înghețare a salariului minim le-ar reduce și mai mult din puterea de cumpărare și ar adânci sărăcia.
„Rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%.
În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).
Puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, se arată în comunicatul citat.
Sindicatele susțin că nu există nicio „justificare economică reală”, iar Guvernul vrea „în disprețul legii” să „amputeze” puterea de cumpărare.
„Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, desi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali”, acuză sindicatele.
Blocul Național Sindical avertizează, de asemenea, că dacă Guvernul îngheață salariul minim, România riscă declanșarea unei proceduri de infringement deoarece încalcă prevederile directivei europene privind salariile minime adecvate.
„Pentru prima oară în perioada post-revoluție, în ceea ce privește formula de determinare a salariului minim, lucrurile sunt clare, transparente, predictibile. (...)
BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ,,de reformă” luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate - care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene.
Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție!”, precizează BNS.
Contre între premier și PSD
Premierul Ilie Bolojan a explicat, în direct la Antena 3 CNN, faptul că o majorare a salariului minim în viitorul apropiat ar avea efecte în lanţ asupra veniturilor în sistemul public, dar şi asupra unor firme din domeniul privat.
Prim-ministrul a anunţat, de asemenea, că a convocat Consiliul Tripatit pentru miercuri, 29 octombrie, pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele despre salariul minim pe economie.
„În condițiile în care anumite salarii în sectorul public sau privat sunt calculate pe baza salariului minim, orice modificare are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a spus premierul.
Social-democrații însă își doresc majorarea salariului minim. Sorin Grindeanu a spus că a fost avertizat de comisarul european Roxana Mînzatu că o astfel de decizie nu ar fi bună deoarece ar putea duce spre declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României. Președintele interimar al PSD a mai spus că a cerut Ministerului de Finanțe să calculeze impactul majorării salariului minim, iar o decizie ar urma să fie luată săptămâna aceasta în Coaliție.
„I-am rugat şi pe colegii de la Finanţe să vină să ne spună care ar fi impactul unui asemenea demers, astfel încât să avem toate datele pe masă şi să luăm o decizie în cunoştinţă de cauză. Despre asta e vorba şi sper că în săptămâna viitoare să închidem acest lucru”, a afirmat liderul PSD săptămâna trecută.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a spus că „forțând un salariu minim prea mare” mii de oameni ar putea să își piardă locurile de muncă.
„Există o directivă europeană care, într-un mod complicat tehnic, vorbeşte de această mărire. Directiva este contestată la Curtea de Justiţie şi termen de judecată va fi în noiembrie. Există şi un dialog absolut necesar între Guvern, patronate şi sindicate, legat de oportunitate.
Evident că toată lumea își doreşte salarii mai mari, dar e posibil ca, forțând un salariu minim prea mare, anumite activități să devină necompetitive şi mii de oamenii să-şi piardă locurile de muncă. Discuţia este necesară şi tehnică”, a spus șeful statului.
De asemenea, economiștii avertizează că nu este momentul acum pentru majorarea salariului minim. În lipsa unor reforme serioase, avertizează ei, creșterea salariului minim ar duce la o explozie a inflației, mediul de afaceri ar fi destabilizat și investițiile reduse.
„O creștere a salariului minim acum, imediat, din ianuarie, ar duce la creșterea prețurilor. Suntem în acea spirală a dezechilibrului, orice creștere se transpune mai departe în prețuri.
Când forțezi o creștere artificială, impusă, în piață a unui salariu, chiar dacă îmi doresc ca toți românii să câștige cât mai bine, creșterea asta se va transpune în prețuri.
Nu asta este ordinea. Ar crește costurile pentru firme, scade competitivitatea, crește riscul muncii la negru și alimentează această spirală inflaționistă absolut spectaculoasă. La finalul anului probabil că vom avea inflație de 10%”, a spus economistul Adrian Măniuțiu, realizatorul Income Magazine.
În prezent, salariul minim este de 4.050 de lei brut (2.574 de lei net). Aproximativ 1,8 milioane de români încasează, în prezent, salariul minim pe economie, cel mai mulți în sectorul privat. Este şi motivul pentru care mediul de afaceri nu susţine creşterea, mai ales dacă s-ar elimina şi scutirea de taxe şi impozite pentru 300 de lei.
Ştiri video recomandate
