Pe fondul unor crize economice și sociale resimțite pe multiple planuri, România înregistrează o creștere accentuată a numărului de cereri de insolvență personală. Datele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) arată că, în primele patru luni ale acestui an, au fost depuse 124 de solicitări, cu 117,5% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau înregistrate doar 57 de cazuri. Şeful Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, Mihai Silviu Stejar, a declarat marţi, la Antena 3 CNN, că principalele cauze invocate de solicitanți sunt reducerea veniturilor, unele justificate, însă există și cazuri greu de crezut, iar explicațiile surprind autoritățile. Un alt motiv pentru care mulți români se supraîndatorează este dependența de jocurile de noroc
Printre motivele invocate de cetăţeni sunt şi unele absolut halucinante. O femeie care se împrumutase cu peste 100.000 de lei a solicitat insolvenţa personală întrucât apartamentul i-ar fi fost invadat de ploşniţe şi a fost nevoie de renovare completă şi dezinsecţie. Până aici totul logic, să spunem, numai că în momentul în care inspectorii de pa Protecţia Consumatorilor i-au solicitat dovezile cheltuilelilor aceasta a depus doar un proces verbal de dezinsecţie de 380 de lei. Cererea i-a fost respinsă.
Un alt caz neobişnuit este cel al unui bărbat care a acumulat datorii de 300.000 de lei, a susţinut că a investit banii la bursă şi în criptomonede şi chiar a făcut profit, însă nu îşi mai poate plăti creditorii din cauză că a pierdut cheia de la portofelul digital. Având în vedere că nu aa putut dovedi acest lucru şi în cazul lui solicitarea a fost respinsă.
Dincolo de aceste motive inedite, cei de la ANPC spun că cele mai multe solictări de insolvenţă personală vin de la cei care se supraîndatorează din cauza dependenţei de jocuri de noroc. Astfel, ajung să aibă şi câte 10 - 20 de credite pe la diverse IFN-uri, datorii pe care nu le mai pot plăti.
Întrebat Sergiu Cora, prezentatorul emisiunii "News Hour with CNN", ce alte cauze sunt des invocate de români, Mihai Silviu Stejar a răspuns astfel:
"Cele mai frecvente cauze le reprezintă reducerea veniturilor – aceasta este cauza principală. În majoritatea motivărilor pe care debitorii le realizează invocă acest fapt; unele sunt într-adevăr justificate şi justificabile, adică pot proba acest lucru, în alte cazuri nu este real şi constatăm din analiza documentelor care se depun la dosar, în special adeverinţele de venit, emise de emise de administraţiile fiscale, faptul că aceştia s-au supraîndatorat din cu totul alte motive decât cele pe care le declară. Cum ar fi jocurile de noroc, dar acestea nu reprezintă o cotă parte semnificativă din cererile din dosarele deschise de insolvenţă".
Ulterior, directorul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor a mai făcut următoarele precizări:
"Este adevărat că sunt cazuri şi nu sunt puţine, însă, nu sunt majoritare. În cele mai multe cazuri, debitorii ajung în incapacitate de plată din cauza pierderii serviciului, din cauza diminuării veniturilor, din cauza unor boli sau a unor afecţiuni medicale, care au survenit în mod neprevăzut, din cauza unor accidente: s-a-ntâmplat să-i fie inundată casa".
Numărul cererilor de insolvență personală a crescut semnificativ în primele patru luni din 2026 și ar putea ajunge de trei ori mai mare decât în 2025, a declarat luni Mihai Silviu Stejar, directorul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), potrivit Agerpres.
"Legea insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În fiecare an, numărul de cereri a crescut cu aproximativ 50 de unități. Anul acesta a depășit toate așteptările. De exemplu, în raport cu primele luni ale anului trecut, 2025, când au fost înregistrate 57 de cereri, anul acesta s-au înregistrat 124 de cereri.
Practic, în primele patru luni ale anului s-a depășit jumătate din numărul cererilor din 2025, când au fost 226.
La nivel național au fost înregistrate până în prezent 848 de cereri. Dintre acestea, 387 sunt dosare active aflate în diverse stadii de instrumentare; 354 privesc procedura pe bază de plan de rambursare, 30 procedura simplificată de insolvență și 3 post-procedura judiciară de insolvență", a menționat Stejar, la o dezbatere organizată de Financial Intelligence.
Conform acestuia, debitorii care se prezintă la direcția de insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite.
De asemenea, Mihai Silviu Stejar a declarat că anul acesta este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025.
Ştiri video recomandate
