Antena 3 Emisiuni În fața națiunii Ziua decisivă pentru Roșia Montană la UNESCO, marți. Istoricul scandalului unui sit ”de o valoare istorică inestimabilă”

Ziua decisivă pentru Roșia Montană la UNESCO, marți. Istoricul scandalului unui sit ”de o valoare istorică inestimabilă”

de Redacția Antena 3    |    26 Iul 2021   •   21:45
Ziua decisivă pentru Roșia Montană la UNESCO, marți. Istoricul scandalului unui sit ”de o valoare istorică inestimabilă”
Sursa foto: Hepta

Discuțiile privind includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO au fost amânate pentru a doua zi consecutiv. Mâine însă ar putea fi luată o decizie. Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO, a declarat, în cadrul emisiunii ”În fața națiunii”, că situl Roția Montană are o valoare istorică ”inestimabilă”.

”Acest dosar era pe lista ședinței de ierim 25 iulie. A fost amânat pentru astăzi, era al nouălea pe ordinea de zi, doar că, dată fiind diferența de fus orar dintre China și Franța, sediul UNESCO este la Paris, organizatorii ședinței sunt în China, iar aceștia tind să ia prima dată dosarele din țările asiatice. Discuțiile s-au prelungit, astfel încât dosarul românesc a fost amânat pentru mâine. 

S-ar putea să fie și o coincidență interesantă pentru că mâine, 27 iulie, se împlinesc 65 de ani din momentul în care România a intrat în UNESCO. Eu cred că mâine se va da răspunsul în acest dosar. Cred că cele mai mari șanse sunt ca dosarul Roșia Montană să fie primit pe lista patrimoniului mondial.

Acest sit, din punct de vedere istoric, este de o valoare inestimabilă. Fac precizarea că în dosarul UNESCO nu este toată localitatea Roșia Montană, este o zonă precis delimitată. Este zona fostelor mine romane.”, a declarat Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO.

Istoricul scandalului de la Roșia Montană

Istoricul scandalului de la Roșia Montană începe în septembrie 1995, atunci când Gabriel Resources câștigă licitația organizată de compania de stat Regia Autonomă a Cuprului Deva pentru asocierea în exploatarea sterilului vechi.

Un an mai târziu, deși asocierea nu avea licență pentru activitățile miniere, se anunță investirea primului milion de dolari în prelevarea probelor din sterilul vechi, dovedind resursele tehnologice și financiare de care dispune pentru exploatări extinse.

Mai trec doi ani și guvernul condus de Radu Vasile adoptă noua lege a mineritului și aprobă acordul de licență pentru exploatarea depozitelor în perimetru limitat la Roșia Montană. Acordul de licență, inclusiv locul exact și perimetrele de exploatare și contractele sale adiționale rămân secretizate până în anul 2013.

La un an distanță, compania lansează primul studiu de fezabilitate care arată, printre altele, cum se vor folosi cianurile, dar și faptul că exploatarea presupune relocarea și strămutarea a 960 de familii din trei sate și distrugerea a patru masive și peisaje naturale, clădiri și biserici.

După apariția studiului, partidul România Mare depune în 2002 o moțiune prin care se opune proiectului în Parlament și deschide dezbaterea din jurul legalității procedurilor de licențiere. Moțiunea cerea interzicerea cianurării aurului și orientarea către tehnologiile de minerit sigure pentru mediu. 

Demersul nu are succes, fiind respins cu voturile Partidului Democrat, Partidului Național Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Un an mai târziu, Guvernul solicită Parlamentului să numească o comisie specială pentru a evalua impactul proiectului Roșia Montană. După două luni de investigații, Comisia publică un raport care anunță beneficiile economice pentru statul român, estimate la 583 de milioane de dolari și asigură publicul larg că nu a constatat nicio încălcare a legislației în acordul de licență sau în activitatea companiei până la acel moment.

În anii 2004-2005 au loc mai multe întâlniri diplomatice între prim-miniștri și ministerele mediului din România și Ungaria. Ministerul ungar al Mediului se opune proiectului și recomandă părții române să solicite un studiu de evaluare a impactului asupra mediului.

Roșia Montană Gold Corporation cere oficial guvernului român să-i trimită autorizațiile de mediu necesare dezvoltării și implementării proiectului.

Ulterior, în 2008, Roșia Montană Gold Corporation dă în judecată ministerul Mediului pentru refuzul de a emite autorizațiile pentru  construirea barajului de la Corna și Cetate. Organizațiile naționale și internaționale Greenpeace, Alburnus Maiur și Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor Naturale oferă suport legal și expertiză ministerului.

În 2009, tribunalul București respinge acțiunea în justiție, inițiată de companie, în favoarea ministerului.  Subiectul Roșia Montană devine motiv de contre în timpul campaniei electorale pentru prezidențialele din același an.

Urmăriți continuarea istoricului în video:

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close