Conducerea unității medicale le-a cerut doctorilor explicații mai clare. După ce vor analiza motivările chirurgilor, se va stabili dacă aceștia au demisionat din cauza riscurilor întâmpinate în timpul gărzilor sau a fost o reacție subiectivă în cazul mai multor sesizări depuse în instanță cu privire la posibile abateri de natură penală a cinci dintre cei șapte medici.
Totuși, de luna viitoare, din cei trei medici care ar trebui să fie de gardă, va rămâne doar unul.
"Infecții în spital există în toată lumea și în toată Europa. Între 7% și 8% din pacienți au astfel de infecție la nivel european. Noi avem 1,3% fiecare manager de spital să aibă discuții foarte clare cu corpul medical.
O să ne gândim dacă putem să facem și o modificare legislativă, pentru că activitatea de gardă nu este o activitate facultativă, nu putem să nu acordăm asistență medicală dacă suntem medici și sper că această plată diferențiată nefavorabilă care există în momentul de față în ceea ce privește programul de gardă, va fi eliminată în noua lege a salarizării, pentru că în momentul de față valoarea la care se plătesc gărzile este mai mică și din cauza aceasta am venit noi cu acest pachet financiar care să stimuleze medici", a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Ministerul Sănătăţii, decizie de urgenţă: Se vor aloca 150 de milioane de lei spitalelor din România | Avizul de la CNAS a fost emis
Ministerul Sănătății anunță că „a suplimentat bugetul acțiunilor prioritare cu 150 de milioane de lei, pentru ultimul trimestru din 2023”, necesar pentru cazurile critice din spitalele de urgență din România.
"Este esențială găsirea cât mai rapidă a unei soluții care să asigure funcționarea corespunzătoare a spitalelor", spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a anunţat o alocare de urgenţă de 150 de milioane de lei pentru spitalele din România.
”Asigurarea finanțării în cadrul acțiunilor prioritare derulate de Ministerul Sănătății, în zonele critice ale spitalelor de urgență, cum sunt ATI, Trauma, Arși Gravi, AVC și Infarct miocardic acut reprezintă o prioritate, în condițiile în care întârzie avizarea de către CNAS a finanțării suplimentare pentru spitalele publice.
Este esențială găsirea cât mai rapidă a unei soluții care să asigure funcționarea corespunzătoare a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate și gratuite către farmacii și funcționarea programelor de sănătate, care sunt gestionate de CNAS”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
În anul 2023 finanțarea pentru acțiunile prioritare a crescut cu 400 de milioane de lei, cu aproximativ 60% față de anul 2021. Programul este dedicat pacienților critici de anestezie terapie intensivă, neonatologie, traumă, arși, respectiv, pacienților cu accident vascular cerebral și infarct miocardic acut, a precizat Ministerul Sănătății.
CNAS: Avizul a fost emis pe 21 septembrie
De cealaltă parte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că avizul la care ministrul Sănătăţii face referire a fost emis pe data de 21 septembrie.
"Referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă a guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, transmis în original, în vederea avizării, prin adresa (...) înregistrată la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu nr. (...), urmare a analizei acestuia raportat la domeniul de competenţă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, astfel cum acesta este reglementat de actele normative care guvernează sistemul de asigurări sociale de sănătate, vă transmitem proiectul de act normativ, însoţit de Nota de fundamentare a acestuia, avizată în original, de preşedintele CNAS, sub rezerva preluării următoarelor observaţii şi propuneri, ca urmare a hotărârii Consiliului de Administraţie al CNAS din data de 20.09.2023", se arată într-o informare CNAS către Ministerul Sănătăţii din data de 21 septembrie 2023.
