După incidentele provocate vineri dimineață pe centura Parisului de protestatarii furioși, presa franceză a consemnat că manifestanții împotriva creșterii vârstei de pensionare au ocupat, în timpul zilei, gara din orașul Bordeaux.
Imaginile au ajuns pe rețelele sociale, unde s-au viralizat.
Magnifique occupation citoyenne de la gare de #Bordeaux ce vendredi, tandis que le drame de fer #Macron déraille comme jamais avec son 49-3 de la honte.#64ansCestNon #France#MotionDeCensureTransPartisane
— ?? Реми φ?? (@Callystor) March 17, 2023
?@bernathoustrapic.twitter.com/3aAyTBm6BV
Joi noaptea, în protestele spontane contracarate de poliție cu gaze lacrimogene, oamenii au dat foc la Dijon, în Piața Republicii, unor manechine de cârpă cu chipurile președintelui Emmanuel Macron, premierului Elisabeth Borne, ministrului pentru Afaceri Sociale, Olivier Dussopt, și purtătorului de cuvânt al Guvernului, Olivier Véran.
? Les manifestants sont en colère à #Dijon !
— Le Bien Public (@Lebienpublic) March 16, 2023
Après le passage en force du gouvernement par le 49.3, des mannequins à l'effigie d'Emmanuel Macron, d'Élisabeth Borne, d'Olivier Véran et d'Olivier Dussopt sont brûlés place de la République à #Dijon
(? LBP/Jérôme DELABY) pic.twitter.com/QypqksJlzn
În timp ce protestele continuă în Paris, marile centrale sindicale au convocat joi, 23 martie, o nouă și amplă acțiune de stradă la nivel național.
Controversata lege împotriva căreia francezii ies în stradă de la începutul acestui an prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani, până în 2030.
Președintele Emmanuel Macron și guvernul condus de Elisabeth Borne spun că, în absența acestei reforme, sistemul de pensii francez se va prăbuși.
Însă Opoziția parlamentară franceză crede că înainte de sistemul de pensii ar fi mai bine să se prăbușească guvernul francez actual.
În replică la decizia cabinetului condus de Elisabeth Borne, de a-și asuma răspunderea pe reforma pensiilor, în baza articolului 49.3 din Constituție, ocolind astfel votul din Adunarea Națională, parlamentarii din Opoziție au depus două moțiuni de neîncredere.
Una dintre moțiuni a fost depusă de grupul de deputați centriști LIOT ("Libertes Independants Outre-mer et Territoires").
Ulterior, şi grupul parlamentar al formațiunii de extremă-dreapta RN, condusă de Marine Le Pen, a depus propria moțiune.
Cum ar putea cădea guvernul francez și ce ar putea urma după aceea
Pentru a demite guvernul, un astfel de demers ar avea nevoie de o majoritate absolută în Adunarea Națională, adică de 287 de voturi.
Conform calculelor făcute de presa franceză, asta ar necesita ca aproximativ treizeci de deputați de dreapta (din totalul de 61) ai formațiunii LR (Les Republicains) să voteze, la rândul lor, moțiunea, o ipoteză care pare puțin probabilă, pentru că acest partid sprijină în linii mari reforma pensiilor.
Votul împotriva guvernului ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.
"O demitere a guvernului prin moțiune de cenzură va duce la alegeri anticipate, dar nu va însemna sfârșitul președinției lui Emmanuel Macron. Pare destul de improbabil ca formațiunile din Adunarea Națională, care reprezintă curente politice foarte diferite, să ajungă la un numitor comun pentru a trimite acasă acest guvern, care este unul minoritar.
Dacă demersul moțiunii de neîncredere va da greș, este foarte probabil să asistăm la o creștere a presiunii publice din stradă.
Ați văzut răspunsul spontan de joi seară (după asumarea răspunderii guvernului, n.r.) când protestatarii au incendiat mașini și coșuri de gunoi. În plus, în perioada următoare, sindicatele, atât din sectorul public, cât și din cel privat au anunțat noi manifestații de protest", a transmis corespondentul CNN Sam Kiley.
