În timp ce factorii de decizie la nivel european încearcă să găsească rapid soluții, încă nu este conturat un plan unitar pentru a gestiona și pentru a minimiza acest impact, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional.
În unele dintre cele mai afectate țări din Europa Centrală, de asemenea și de Est, Ungaria și Slovacia, există riscul unei penurii de până la 40 % din consumul de gaze și al micșorării Produsului Intern Brut cu până la 6%.
sursa: News Hour with CNN
Impactul ar putea fi atenuat prin asigurarea aprovizionării alternative, atenuarea blocajelor în infrastructură, încurajarea economiei de energie, protejând în același timp gospodăriile vulnerabile, acordurile de solidaritate pentru a împărți gazele între țări.
sursa: News Hour with CNN
Infrastructura europeană și aprovizionarea globală au făcut față până acum unei scăderi de 60 % a livrărilor de gaze rusești, față de iunie 2021. Consumul total de gaze în primul trimestru a scăzut cu 9% față de anul anterior, iar aprovizionările alternative sunt utilizate în special gazul lichifiat din piețele globale.
O reducere de încă 10 % a gazului rusesc ar putea fi gestionată pe termen scurt prin accesarea surselor alternative de aprovizionare de energie, dar și cerea redusă din cauza prețurilor ridicate anterior. Aceasta explică de ce unele țări au reușit să oprească unilateral importurile rusești.
Cu toate acestea diversificarea ar fi mult mai grea în cazul unei opriri totale. Capacitatea de a redirecționa gazul către Europa ar putea fi afectată de capacitatea insuficientă de import sau constrângerile legate de transport.
sursa: News Hour with CNN
Acești factori ar putea duce la deficite între 15 și 40 % din consumul anual în unele țări din Europa Centrală, dar și de Est. Și impactul economic asupra României ar fi o scădere cuprinsă între 1 și 3 % din PIB, din timp ce în țări precum Spania, Franța, Suedia, Danemarca sau Portugalia nu ar simți scăderi semnificative.
