La Bruxelles, reprezentanții Parlamentului European, dar și miniștrii au dezbătut problemele esențiale și au vorbit despre felul în care putem parcurge etapele care ne țin încă departe de ceea ce au făcut alte state europene și, mai ales, care sunt soluțiile locale pentru a reuși să acoperim acest decalaj.
Românii sunt experți în IT, tehnologie și automatică. Unul dintre proiectele cu care se mândrește țara noastră a fost expus în Parlamentul European.
"Persoana nevăzătoare poartă această cască pe cap, care filmează în permanență. Mediu înconjurător mediul înconjurător este pe urmă procesat în funcție de distanța pe care noi o calculăm pe baza acestei imagini, noi vom putea să ne dăm seama dacă este un pericol pentru persoana nevăzătoare sau nu", spune Maria-Anca Băluţoiu, doctorand.
România va avea 1.000 de huburi de educaţie digitală în zonele rurale
Centura va vibra puternic în cazul unui obstacol, un ajutor esențial pentru persoanele nevăzătoare. Acesta este doar unul dintre proiectele făcute de studenții din țara noastră. Totuși, sunt încă mulți români care nu au competențe digitale de bază.
"La nivel european, România este țara extremelor. Suntem pe primele locuri în materie de profesioniști în domeniul IT raportat la populație, dar suntem pe ultimele locuri în ceea ce înseamnă gradul de alfabetizare digitală. Aceste situații generează dificultăți pentru România în a profita pe deplin de această transformare digitală și în a folosi adecvat miliardele de euro disponibili pentru acest proces la nivel european. Vorbim mult despre digitalizare, însă nu se întâmplă. Asta, spunem în această conferință a lumina digital day. Haideți să începem", spune Victor Negrescu, europarlamentar.
Paşi mari la Bruxelles pentru digitalizarea României
"Avem un apel lansat de către Ministerul nostru, 36 de milioane de euro pentru 1.000 de hub-uri digitale în zone rurale, 1.000 de biblioteci care pot să ofere în continuare servicii de educație digitală atât pentru copii, cât și pentru adulți și pentru vârstnici, pentru că nu doresc să rămână nimeni în urmă.
Termenul de implementare este de un an și jumătate, ceea ce înseamnă undeva în anul 2025. Eu sper să fie și mai devreme", spune Bogdan Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
România se confruntă însă cu mai multe provocări. Până în 2026, atunci când va finaliza implementarea PNRR, sectorul public ar trebui să fie complet digitalizat. Transformare ar însemna un real ajutor atât pentru persoanele fizice, cât și pentru firme.
6 miliarde de euro europeni pentru tranziția digitală pentru România
"Dacă ne uităm la numărul mediu de angajați pe care îl are o micro-întreprindere în România 2,6 angajați, gândiți-vă că cei 2,6 angajați trebuie să aibă de-a face cu statul, trebuie să aibă de-a face cu noile progrese ale tehnologiei, trebuie să se pună la la punct cu tot ceea ce înseamnă legislativ și mai trebuie să facă și treaba pe care o au de făcut în acele firme. Deci, digitalizarea, de fapt, simplifică lucrurile", spune Florian Jianu, preşedinte Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR).
În total, România primește, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 6 miliarde de euro europeni pentru tranziția digitală.
