Burnout-ul nu este o dovadă de slăbiciune, ci semnul că ai fost puternic mult prea mult timp, fără pauză. Medicul neurolog Ovidiu Tudor a explicat, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate de la Antena 3 CNN, mecanismele care se produc în creierul nostru atunci când este suprasolicitat. Acesta a subliniat importanța identificării simptomelor timpurii pentru a preveni epuizarea cronică și a explicat de ce creierul are nevoie de regenerare pentru a rămâne funcțional.
„Cred că este foarte important să plecăm de la definirea burnout-ului pentru a-l înțelege corect, pentru că el nu este catalogat ca fiind o afecțiune neurologică sau o afecțiune medicală, ci este mai degrabă un fenomen ocupațional, manifestat printr-o serie de elemente, cum ar fi epuizare fizică, emoțională și mentală, practic atacând mai multe arii de funcționare în urma expunerii prelungite la stres. Este motivul pentru care, din toate punctele de vedere, organismul începe să nu mai funcționeze bine. Însă aici trebuie făcută o diferențiere clară. Este vorba despre cum te simți, nu neapărat despre modul în care organismul, din punct de vedere organic, funcționează, ceea ce face diferența între burnout și alte patologii neurologice care pot avea un impact esențial sau vital”, a explicat medicul.
Cum este diagnosticat
În ceea ce privește diagnosticarea, specialistul atrage atenția că burnout-ul nu apare în investigațiile obișnuite.
„Din punct de vedere al imagisticii nu se vede acest lucru. Evaluarea prin RMN cerebral sau computer tomograf nu va evidenția niciodată modificări ale burnout-ului. Însă există o serie de tipare în laboratoarele care investighează fenomenul acesta care, într-adevăr, pe anumite secvențe de imagistică cerebrală funcțională pot arăta faptul că volumul creierului se modifică, volumul amigdalei începe să crească, amigdala fiind elementul esențial pentru răspunsul emoțional. Și apare cumva o disfuncție între comunicarea logică a creierului, cortexul prefrontal, cel care se ocupă de logică, planificare, organizare, gândire rațională, și componenta emoțională, motiv pentru care componenta emoțională începe să preia controlul și să dicteze modul în care organismul se resimte peste zi.”
Burnout-ul nu este un moft
Medicul subliniază clar că burnout-ul nu trebuie tratat superficial.
„Cu siguranță nu este un moft, așa cum de foarte multă lume este interpretat. Și dacă mă raportez la elementul statistic, aproximativ până la 45% din populația României manifestă fenomene similare burnout-ului și la nivel european undeva la 30%. Întotdeauna sunt trei întrebări esențiale pe care trebuie să ni le adresăm: în ce context au apărut simptomele? Este un episod stresant, este o perioadă lungă de oboseală, suprasolicitare, epuizare? Simptomatologia trece sau nu trece dacă urmează un weekend liniștit, dacă vin după o perioadă de pauză? Și al treilea element important: este oare oboseala, epuizarea mea însoțită și de alte fenomene neurologice?
Burnout sau alte afecțiuni neurologice?
În funcție de aceste răspunsuri știm dacă ne aflăm în zona de burnout sau dacă discutăm despre alte aspecte neurologice sau alte patologii cu potențial mult mai grav. Există riscul ca burnout-ul să fie supradiagnosticat și să punem totul în spatele stării de oboseală și epuizare, ceea ce ar fi greșit, pentru că sunt foarte mulți ”impostori” simptomatici sau patologii care pot mima foarte bine burnout-ul, care pot fi extrem de ușor recuperați, tratați, dar care pot trece fără să fie văzuți printr-o modalitate superficială de a privi lucrurile”, a mai spus medicul.
Burnout-ul nu trebuie trecut cu vederea
Întrebat despre consecințe, acesta avertizează:
„Poate lăsa urme destul de puternice, pentru că burnout-ul, în principal, este asociat cu apariția tulburărilor emoționale de spectru emoțional, printre care anxietate, depresie, atacuri de panică. Mai mult, 90% din simptomele care se regăsesc în stările depresive se regăsesc și în burnout, astfel încât uneori diferențierea poate fi foarte greu de făcut. Însă cert este că, dacă această etapă se prelungește, dacă nu reușesc să ies din această zonă, într-adevăr mă supun unor riscuri: depresie, anxietate, atacuri de panică și nu numai. Boli cardiovasculare, cerebrovasculare, tulburări metabolice, înglobând astfel o serie întreagă de patologii care devin mai greu de gestionat.”
Soluția, spune medicul, este una clară:
„Cea mai bună soluție este să mergem la medic. Avem nevoie de o pauză, în primul rând în viața personală, în viața profesională, pentru că majoritatea elementelor apar în acest cadru profesional și legat de familie. Și, în al doilea rând, trebuie obligatoriu să mergem la medic pentru a vedea exact care sunt pașii pentru tratament”, a concluzionat medicul neurolog Ovidiu Tudor în cadrul rubricii Sfat de Sănătate de la Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
