Antena 3 CNN Emisiuni Antena 3 CNN Sfat de sănătate Cât timp poate supraviețui un om fără apă sau mâncare. Ce se întâmplă cu un organism privat de hrană și lichide

Cât timp poate supraviețui un om fără apă sau mâncare. Ce se întâmplă cu un organism privat de hrană și lichide

Mulți dintre noi ne-am întrebat, poate măcar o dată în viață, cât putem supraviețui fără hrană și fără apă, mai ales în contextul cutremurelor din Turcia. Conform studiilor, un individ poate supraviețui fără hrană cel mult 8 săptămâni. Medicul Radu Țincu ne lămurește.

de Andreea Cigolea    |    17 Feb 2023   •   11:37

"Fiecare individ va rezista în mod individual, în funcție de patologiile asociate, în funcție de vârstă. Copiii sunt mai vulnerabili la deshidratare sau hipoglicemie dacă nu se alimentează. La fel, persoanele vârstnice, dacă au anumite boli cronice, acest lucru va predispune la instalarea efectelor negative ale lipsei de alimentație și de hidratare. Însă, statistic, putem să stăm fără alimentație până la aproape două luni.

Au fost cazuri de greva foamei, unde au rezistat până la aproape 60 de zile. Acest lucru este posibil pentru că organismul are capacitatea de a mobiliza anumite depozite. Primele sunt cele de glicogen de la nivel hepatic și ulterior cele din țesutul adipos. Astfel că, depinde dacă avem o funcție hepatică bună și depinde dacă avem depozite adipoase. 

Dacă nu bem apă este un pic mai greu. Adică ne deshidratăm mai repede și e mai greu să stăm fără apă decât fără mâncare. Tocmai de aceea, fără apă, nu putem supravieţui mai mult de 3-4 zile. Acest lucru duce la apariția deshidratării, la apariția hipotensiunii arteriale, cu scăderea tensiunii arteriale și instalarea unei complicații extrem de periculoase care este insuficiența renală acută.", a spus medicul Radu Ţincu, vineri, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.

Simptome după câteva zile de înfometare

  • slăbiciune

  • stare confuză

  • diaree cronică

  • iritabilitate

  • dificultati în activitatile decizionale

  • scăderea libidoului

  • deficiențe imunitare

Simptome înfometare avansată

  • cedarea progresivă a organelor
  • halucinații
  • convulsii
  • spasme musculare
  • aritmii

Nu mai avem suficientă rată de filtrare glomerulără și acest lucru va duce la blocarea rinichilor. De aceea, este esențială hidratarea. După 2-3 zile ar trebui să găsim o soluție.
Mulţi dintre cei care au supraviețuit au avut acces la ceva apă pe care au găsit-o printre acele dărâmături sau unii au consumat, din păcate, propriul produs de eliminare care este urina și au supraviețuit.

Simptome deshidratare ușoară

  • lipsa salivei
  • descreșterea frecvenței de urinare
  • scăderea cantității de urină eliminată
  • culoare întunecată/miros puternic al urinei

Simptome deshidratare moderată

  • uscarea cavitatii bucale
  • uscarea ochilor/înfundarea în orbite
  • intensificarea bătăilor inimii

Simptome deshidratare severă

  • lipsa urinei
  • letargie/iritabilitate
  • vomă/diaree

În ceea ce priveşte somnul, în istorie, cea mai lungă perioadă de nesomn a fost undeva prin 1963 şi a durat 11 zile. O persoană a reușit să nu doarmă în timp de 11 zile, însă cred că vulnerabilitatea cea mai mare, când discutăm de cutremurul din Turcia, o reprezintă temperaturile. Acești oameni au stat în frig sub acele dărâmături și nu au avut acces la apă.

Senzația de sete este principalul semn de alarmă, dar progresiv o să apară hipotensiunea. Tensiunea arterială începe să scadă pentru că nu mai avem suficient volum în interiorul vaselor de sânge și ulterior apare și această incidență renală acută, pentru că începem să urinăm din ce în ce mai puțin.

Dacă deshidratarea se accentuează, acest lucru va antrena și modificărea electroliților. Vorbim aici de sodiu, pentru că sodiu începe să crească pentru că nu mai e suficientă apă. Apare o stare de concentrare a sodiului și acest lucru poate duce la apariția disfuncțiilor neurologice.

Pacienții pot să dezvolte, spre exemplu, crize epileptice şi pot să devină somnolenți. Apare o stare de somnolență și această stare de somnolență este coroborată nu doar prin lipsa de lichide, dar și prin apariția hipoglicemiei. Hipoglicemia duce la scăderea capacității creierului de a funcționa.

Singurul organ din corpul omenesc care este dependent în totalitate de glucoză este creierul. În absența glucozei, activitatea cerebrală încetinește. Și astfel murim, desigur. Intăm într-o stare de comă și, evident, după aia se poate instala decesul.

Din păcate, nu avem ce să facem, până nu găsim un aport lichidian pe care să-l avem disponibil. Nu avem cum să corectăm această stare de dezhidratare. Sigur că dezhidratarea este și ea, dacă vreți, modulată de o serie de factori din mediul extern.

De exemplu, dacă este foarte cald și transpirăm, acest lucru va duce la instararea mai rapidă a stării de dezhidratare. Dacă discutăm de temperaturile scăzute, ele au favorizat într-o oarecare măsură supraviețuirea, pentru că au redus și rata metabolică. Faptul că a fost destul de rece afară, oamenii au intrat într-o așa zisă stare de hibernare. Astfel că, acest lucru a dus la scăderea ratei de metabolism.

Desigur, discutăm de un echilibru destul de fragil, pentru că între această stare de hibernare oarecum benefică, poate să apară hipotermia, pot să apară degerăturile. Mulți dintre acești oameni erau dezbrăcați, erau cu haine de casă în momentul producerei cutremurului şi au fost surprinși îmbrăcați neadecvat pentru perioada aceasta anului. 

Din alt punct de vedere, este bine să avem 24 de ore sau chiar mai mult, o perioadă în care să nu mâncăm nimic. Trebuie să înţelegem că postul negru trebuie să fie la fel individualizat. Nu toată lumea poate să țină post negru, pentru că au anumite boli. Pacienții diabetici, de exemplu, sau copiii care sunt în creștere, nu au nevoie de o astfel de perioadă atât de lungă fără alimentație. Postul negru s-a pornit, sigur, de la motivele biblice și religioase, însă și din punct de vedere medical are anumite avantaje, pentru că reglează metabolismul organismului.

S-a dovedit, spre exemplu, că persoanele care țin periodic anumite perioade de post, fie că vorbim de post negru, fie că vorbim de intermittent fasting, s-a dovedit că își reglează rezistența la insulină. După o perioadă de post intermitent, avem o rezistență la insulină mai mică și acest lucru protejează în a dezvolta diabetul zaharat. 

De asemenea, pe perioade lungi de timp, acest post negru sau intermittent fasting duce la scăderea greutății corporale. Scăderea greutății corporale ameliorează toate simptomele.

Fie că discutăm de sindomul metabolic, diabetul zaharat fiind pe primul loc, fie că discutăm de riscul de boli cardiovasculare. În momentul în care nu mâncăm, e clar că nu se potrivește cu organismul nostru. Toată activitatea cotidiană poate fi afectată, avem o stare de energie deficitară, suntem mai moleșiți, nu putem să avem o activitate mentală suficient de bună. Deci, cred că trebuie să ne limităm în a ține post negru până în momentul în care avem semne și simptome care ne produc un anumit disconfort. 

Cel mai frecvent durerea de cap este determinată de scăderea cantității de glucoză din sânge. Este clar că în acel moment trebuie să facem ceva pentru că organismul funcționează într-un parametru de avarie.

Postul negru are un caracter preventiv, el poate preveni anumite boli, iar în cazul celor care au deja diabete zahărat sau boli cardiovasculare, poate să amelioreze simptomatologia. Trebuie, totuşi, să mergem la medic când vrem să optăm pentru acest post negru sau pentru fasting.", a mai spus medicul.

Așadar, experții în tehnicile de supraviețuire vorbesc mereu despre regula de 3. Putem rezista 3 minute fără aer, 3 ore fără adăpost, pe timp de viscol și 3 săptămâni fără mâncare. În privința consumului de apă, specialiștii spun că putem rezista doar 3 zile fără să bem. Cu toate acestea, medicii știu cazuri în care oamenii au trăit fără apă chiar și 8 sau 10 zile, dar sunt cazuri izolate.

×
Subiecte în articol: Sfat de sănătate Radu Țincu
Parteneri
Harta clanurilor interlope din estul României
x close