"În ceea ce priveşte postul intermitent, ne interesează în primul rând, nutriţia de precizie şi nutriţia personalizată. Vom adapta această metodă împreună cu un regim alimentar corect şi sănătos specific fiecărei persoane în parte.
Sunt metode de fasting care nu merg la anumite persoane, dar pot să meargă foarte bine la o altă persoană. Totodată, sunt metode de fasting care nu merg deloc și atunci trebuie să adaptăm, însă această adaptare se face cu ajutorul medicului.
Avem următoarele variante - Alternate day-of fasting, adică zile alternative. O zi mâncăm sub 500 de calorii iar o zi mâncăm normal, adică, asta însemnând în 1600, 1700, 1800 calorii.
Atenţie, însă! Ne interesează și calitatea alimentelor! O altă variantă este cea 5 zile cu 2 zile. De 5 ori pe săptămână mâncăm, cum s-ar spune, normal, și de 2 ori pe săptămână avem acea restricție calorică de sub 500 de calorii. Atenție este foarte greu să ai într-o zi sub 500 de calorii. De aceea, repet, nu este pentru oricine acest model alimentar.
Mai este şi o variantă cu restricții pe ore și aici avem, de exemplu, 6 ore mâncăm, iar 18 ore.", a spus medicul Anca Hâncu, vineri, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.
Tipuri de post intermitent
- postul de 12 ore
- postul de 14/16 ore
- postul de două zile
- postul de 24 de ore
Sfaturi de care să ținem cont în postul intermitent
- răbdare
- cunoaște-ți bioritmul și descoperă metoda potrivită pentru tine
- consumă multe lichide
- activitate fizică moderată
- odihnă
- evitarea stresului
- reducerea consumul de dulciuri și de alimente fast-food
- stabilirea unui țel
Repet la unele persoane funcţionează, iar la altele nu. Depinde de fiecare organism, pentru că o persoană cu o gastrită sau cu un ulcer nu va putea ține acest model.
Am abordat un astfel de subiect în cartea pe care am publicat-o în urmă cu doi ani. Am descris acolo dieta pescomediteraneană, deci un model de alimentație mediteraneană, cu mult pește și cu post intermitent, cu restricție de timp, în care 12-13 ore restricționăm alimentația, adică practic mâncăm seara ultima masă, în jur de 6-7 și mâncăm micul dejun pe la 7.
În ceea ce priveşte beneficiile, acestea vin, în primul rând, de la restricția calorică. Sunt beneficii pe inflamație, deci efecte anti-inflamatorii, efecte metabolice, adică scade hemoglobina glicozilată, scade proteina C reactivă, care este un marker al inflamației.
În principiu ar trebui să mergem la medicul nostru, să ne consultăm și să vedem dacă putem să optăm pentru această pauză alimentară. Să vedem dacă această pauză alimentară se potriveşte pentru corpul nostru.
Intermittent fasting - reguli generale
- înainte de a începe este bine să reducem cantitatea de alimente consumate într-o zi
- după o etapa de intermittent fasting este bine să creștem gradual cantitatea de alimente
- porții mici
- în afara intervalului de consum, pacientul poate consuma lichide: ceai, cafea, apă plata/minerala și NU alimente solide sau lichide
Şi să nu uităm de calitatea produselor pe care le consumăm. Un model alimentar corect, bazat pe foarte multe vegetale, cu proteine de bună calitate și cu carne, cu carnea albă, cu pește, cu cereale integrale, în care dulciurile, produsele de fast-food, produsele hipercalorice, așa numita dietă vestică să fie doar ocazional.", a mai spus medicul.
Așadar, postul intermitent nu este o dietă în sine, ci un stil alimentar care alternează perioadele de post cu cele ale unei alimentații echilibrate, dar lipsite de restricții severe. Acest concept a fost readus în actualitate de studii și analize care arată beneficiile extraordinare ale acestuia. Se pare că datorită acestui post trăim mai mult. Așa că până data viitoare, sănătate multă.
Dezavantajele postului intermitent
- oboseală/somnolență
- dureri de cap moderate
- deshidratare
- stare psihică inconfortabilă
- respirație urât mirositoare