Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a transmis, miercuri, că Uniunea Europeană (UE) nu a emis și nu a transmis României instrucțiuni, ordine sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul național. „Nu există o listă impusă de UE cu baraje din România care ar trebui dezafectate”, au mai transmis reprezentanții ANAR.
„În spațiul public sunt vehiculate informații potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanță națională”, a transmis ANAR, miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă.
Potrivit ANAR, informația potrivit căreia directivele europene ar impune desființarea a peste un milion de baraje reprezintă o eroare de interpretare.
„Conform datelor ICOLD (International Commission on Large Dams, Comisia internaţională a marilor baraje) și EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD), în Europa există cca. 4-5000 de baraje mari. Diferența majoră dintre această cifră și cea de 1,2 milioane demonstrează fără echivoc că „barierele” atribuite “directivelor europene” reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum:
• praguri transversale mici pe cursurile de apă,
• stăvilare vechi,
• podețe și praguri de fund,
• amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncționale ori abandonate.
Aceste structuri au, de regulă, înălțimi reduse, nu asigură folosințe și nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă.
În cele mai multe situații, soluțiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, a mai precizat ANAR.
În continuare, ANAR a explicat că:
„Se poate da ca exemplu o situație din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitațiile abundente. Aceste lucrări:
• erau destinate exclusiv pisciculturii;
• aveau importanță redusă;
• nu erau administrate de Administrația Națională „Apele Române”;
• prezentau deficiențe de întreținere.
Cazul din Galați, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curții de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilitățile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent și exploatate conform unor norme stricte de siguranță”, se mai precizează în comunicat.
Administrația Națională Apele Române susține că nu este singurul deținător de baraje și că deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române.
„În România, Administrația Națională „Apele Române” nu este singurul deținător de baraje. În prezent A.N. „Apele Române” administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mai mică importanță.
Hidroelectrica S.A. administrează 99 de baraje importante iar peste 1.500 de baraje mici, de importanță locală, aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice, realizate în special pentru piscicultură şi agrement.
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, conform legislației naționale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională”, au mai precizat reprezentanții ANAR.
În încheiere, ANAR subliniază că România decide suveran, prin instituțiile sale, ce astfel de structuri mici se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează.
„Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluarea și eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafaţa unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificării materialelor conţinute).
În concluzie, afirmăm cu tărie că nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România. Aşa-zisele “directive europene” se referă, în principal şi cu caracter de recomandare, la bariere minore, degradate sau cu viaţa utilă epuizată care afectează regimul natural de curgere al râurilor şi pot periclita populaţia, ecosistemele naturale şi alţi factori de mediu.
România decide suveran, prin instituțiile sale, ce astfel de structuri mici se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează, cu scopul clar să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, a încheiat ANAR.
Ştiri video recomandate
