Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a reacționat, joi seară, după ce i-a fost redus bugetul. Instanța supremă a transmis că „această evoluție nu este una izolată”. „Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”, a transmis ICCJ. Mai mult, instanța amenință că va da în judecată Guvernul, pentru a-l obliga „să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, a transmis ICCJ.
Mai mult, instanța amenință că vor fi „inițiate toate demersurile legale necesare”, inclusiv o „acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”.
„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”, a subliniat ICCJ.
Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, luni, fără amendamente, bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2026.
Proiectul de buget pentru ICCJ pe anul 2026 prevede, la total general, sumele de 5,02 miliarde lei - credite de angajament (creştere de 49,95% faţă execuţia preliminată din 2025) şi de 4,99 miliarde lei - credite bugetare (creştere de 49,16% faţă de anul trecut).
Comisiile de Buget Finanțe ale Parlamentului au mai adoptat un amendament susținut de PSD, PNL, USR și UDMR prin care 1 miliard de lei din bugetul ICCJ este transferat la primăriile care au datorii la proiectele contractate prin PNRR. Este vorba de 30 de primării care vor primi acești bani.
Ştiri video recomandate
