Scufundarea celor patru barje încărcate cu piatră, una dintre măsurile pregătite pentru a crește cantitatea de apă care ajunge către Centrala Nucleară de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață. Decizia a fost luată după mai multe discuții privind siguranța manevrelor, astfel încât operațiunea să nu se desfășoare pe timpul nopții.
Ionel Scrioșteanu a anunțat că lucrările vor fi reluate începând de joi, de la ora 8:00, însă momentul exact în care va începe scufundarea barjelor urmează să fie stabilit în cadrul unei noi ședințe.
„În urma analizei realizate, s-a luat decizia ca operațiunea scufundării celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, astfel încât să nu ne prindă noaptea cu această activitate. Noi începem activitatea la ora 8:00, dar, în urma ședinței, vom stabili și ora la care va începe scufundarea barjelor”, a declarat Ionel Scrioșteanu.
Operațiunea face parte din intervențiile pregătite în zona Pârjoaia, în contextul scăderii nivelului Dunării și al riscului ca Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă să nu mai poată fi alimentată cu suficientă apă pentru răcire.
Detonarea stâncii de la Pârjoaia a ridicat deja nivelul apei din bazinul de aspirație al centralei cu aproximativ doi centimetri. Cum nivelul Dunării era estimat să scadă cu aproximativ doi centimetri pe zi, intervenția a adus, în practică, aproape două zile suplimentare de funcționare. Scufundarea barjelor ar urma să mențină mai multă apă pe traseul către Cernavodă și să câștige timp în cazul în care nivelul fluviului continuă să scadă.
De ce a fost amânată scufundarea barjelor
Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că scufundarea celor patru barje este o operațiune complicată, care presupune numeroase riscuri și trebuie pregătită în detaliu.
„Am avut discuții legate de modalitatea în care se vor face aceste manevre. Au fost discuții nenumărate pe acest subiect, pentru că nu este deloc o operațiune ușoară”, a declarat Sorin Rîndașu.
Una dintre probleme este legată de stabilitatea barjelor în momentul în care acestea vor fi umplute și scufundate. Barjele sunt încărcate cu piatră, însă au pe laterale compartimente cu aer, care le mențin la suprafață.
Dacă aerul nu este eliminat complet și controlat din aceste compartimente, barjele pot continua să plutească parțial sau se pot deplasa în timpul scufundării. Din acest motiv, autoritățile au ales o variantă care pune pe primul loc stabilitatea, chiar dacă efectul asupra nivelului apei ar putea fi ceva mai redus.
Barjele vor fi ancorate atât de mal, cât și cu ajutorul unor ancore, apoi vor fi împinse și sprijinite de mal înainte de scufundare.
„Între altele, am discutat ce preferăm între stabilitatea acestor barje și un efect puțin mai bun. Pentru a nu risca nimic, am preferat stabilitatea”, a explicat reprezentantul Apelor Române.
Inițial, autoritățile luaseră în calcul ca barjele să fie umplute cu apă cu ajutorul dragii care lucrează deja în zonă. Soluția a fost însă abandonată după ce specialiștii au constatat că jetul de apă ar fi putut pune barjele în mișcare și le-ar fi redus stabilitatea chiar în momentul scufundării.
„Problema a fost că, în momentul în care se face această operațiune, există un risc și pare să fie un risc substanțial. Am schimbat decizia, pentru ca acestea să nu fie mișcate și să aibă mai puțină stabilitate în momentul în care se vor scufunda”, a spus Sorin Rîndașu.
Lucrări suplimentare pentru a nu se pierde efectul deja obținut
Până la scufundarea barjelor, în zonă vor fi făcute și alte lucrări, astfel încât să nu se piardă efectul intervențiilor de până acum.
Autoritățile vor muta o parte dintre anrocamentele aflate într-un pinten care deviază o parte din apă către brațul Bala. Îndepărtarea sau repoziționarea acestora ar trebui să permită trecerea unui debit ceva mai mare de apă către zona de care depinde alimentarea centralei.
„Între timp, am propus, ca să nu pierdem în totalitate ceea ce am câștigat, să se mai facă niște lucrări suplimentare exact la colțul pe care îl vedeți, cu mutarea anrocamentelor care se află într-un pinten ce deviază parțial apa către Bala. Astfel, permitem accesul unui debit un pic mai mare de apă”, a explicat Sorin Rîndașu.
