Într-o economie fragilă, aflată în recesiune tehnică, fondurile europene și investițiile rămân principalele motoare care pot readuce România pe un traseu sustenabil de creștere. Pentru ca această revenire să devină însă realitate, companiile au nevoie de programe de finanțare și de predictibilitate din partea statului, chiar și în vreme de austeritate. Executivul pregătește acum un plan de relansare economică, însă mediul de afaceri cere și soluții clare sau chiar reluarea unor programe mai vechi, care au scos România la liman și în alte perioade de început de criză.
După mai multe măsuri de austeritate, economia românească a avut de suferit: consumul s-a prăbușit, vânzările companiilor au scăzut, iar pierderile financiare s-au acumulat. Guvernul a pregătit un plan de relansare economică ce vine cu scheme de sprijin pentru antreprenori și investitori, în valoare de 5 miliarde de euro, valabil până în 2031. Cu toate acestea, liderii mediului de afaceri spun că impactul este limitat.
„Relansarea, în acest moment, atinge foarte puține întreprinderi mici și mijlocii. Din calculele noastre, 200-300, ori, la un raport de aproape 1.000.000 de companii mici în România, nu cred că e o relansare, ci mai degrabă un început timid, dar, încă o dată, e foarte bine că îl facem. Avem nevoie în economie de un program major, așa cum a fost IMM Invest, un program care a atins 100.000 de companii în România, care a salvat România în perioada COVID și în perioada de început a războiului din Ucraina și care n-a costat statul român mai nimic. E vorba de garanții de stat”, susține Florin Jianu, președinte IMM România.
„Atunci când statul are nevoie și trece printr-o situație economică dificilă, companiile mari, pe termen scurt, pot suporta o parte din șocul ăsta economic, dar trebuie neapărat să avem un plan prin care să ne revenim”, explică și Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România.
Pe lângă planul de relansare pregătit de Guvern, antreprenorii subliniază că fondurile europene rămân esențiale, mai ales că termenul pentru finalizarea PNRR se apropie.
„Avem acum acest program, PNRR, suntem cu doar patru-cinci luni înainte de finalizarea lui. Suntem destul de panicați dacă reușim să-l finalizăm. Nu toate lucrurile pe care ni le-am stabilit pentru a avea succes în derularea proiectelor pe PNRR au fost respectate. Nu toate, pentru că, până la urmă, statul este cel care dirijează mai ales astfel de proiecte de amploare. În loc să ținem niște prețuri pe partea de energie joase, iar ulterior să recuperăm din producție, din impozite, de exemplu, preferăm să avem impozite plus valoare pe partea de energie, accize și impozite, în loc să lăsăm energia jos și să obținem același lucru, dar multiplicat, din produse finalizate în România”, este de părere Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu.
În sectorul energetic, companiile cer investiții, inclusiv din fonduri europene, în special pentru rețelele de distribuție.
„La nivel european, deficitul de investiții în rețele electrice cred că depășește 1,2 trilioane de euro. În România, gap-ul de investiții pentru următorii 15 ani este undeva între 9 și 11 miliarde de euro în rețelele electrice. Nu vom reuși niciodată să transferăm costul mic al energiei verzi produse prin fotovoltaice sau prin vânt către consumatorul final, dacă nu avem infrastructura să facem lucrul ăsta”, concluzionează George Agafiței, Director Afaceri Instituționale și Reglementări PPC România.
Decidenți politici, investitori și lideri ai mediului de afaceri românesc au dezbătut toate aceste teme la Conferința Națională RO 3.0 „Steps For Tomorrow - Leadership & Growth. Competitivitate, inovație și investiții”, organizată de Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
