În urmă cu câțiva ani, România era una dintre economiile europene cu cea mai rapidă creștere, ba chiar concura cu Polonia pentru titlul de cea mai dinamică economie din Europa de Est. În prezent însă se află în recesiune tehnică: are cele mai mari deficite comerciale și bugetare, cea mai ridicată rată a inflației și cele mai mari costuri de împrumut, alături de vecina sa, Ungaria, scrie Bloomberg într-o analiză în care explică cum ani de „generozitate guvernamentală” au lovit grav în economia românească, care urmează să fie zguduită puternic și de șocul războiului din Orientul Mijlociu.
Antreprenori care au reușit să își mențină afacerile în timpul pandemiei își închid acum ușile. Pur și simplu nu mai fac față facturilor la energie, taxelor mai mari și unui declin abrupt al consumului.
„Oamenii pur și simplu nu își mai permit să vină la restaurant, iar eu nu îmi permit să scad prețurile fără să intru pe pierdere. Sunt un antreprenor foarte rezistent și am trecut peste multe perioade dificile, inclusiv pandemia, dar de data aceasta e pur și simplu prea mult dintr-odată”, a spus proprietarul unui restaurant din București, pentru Bloomberg, care și-a închis afacerea după 15 ani.
De la o economie în plină ascensiune la recesiune
România trece, în prezent, printr-o ajustare dureroasă după ani de generozitate guvernamentală care i-au afectat finanțele, scrie Bloomberg. Peste aceste dificultăți interne se adaugă și contextul geopolitic tot mai volatil: războiul din Orientul Mijlociu îi sperie pe investitori și împinge din nou în sus prețurile energiei.
România se află pe ultimul loc în mai multe clasamente ale Uniunii Europene: are cele mai mari deficite comerciale și bugetare, cea mai ridicată rată a inflației și cele mai mari costuri de împrumut, alături de țara vecină, Ungaria.
Clasa politică afectată încearcă cu greu să găsească soluții acceptabile. Măsurile de austeritate au redus deficitul bugetar, dar au contribuit și la faptul că economia de 400 de miliarde de dolari s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv la finalul anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, ceea ce înseamnă că România este oficial în recesiune tehnică.
Obligațiunile României denominate în dolari au fost printre cele mai slabe performere dintre piețele emergente la începutul acestei săptămâni. Randamentul titlurilor scadente în 2053 a crescut cu 17 puncte de bază, până la 6,61% miercuri, după ce atinsese cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.
„România este extrem de vulnerabilă la șocuri externe, deoarece costul finanțării deficitului bugetar este cel mai ridicat din regiune. Acest lucru limitează spațiul de manevră al guvernului pentru a susține investițiile și creșterea economică.”, au declarat economiștii de la asociația de afaceri Concordia, care reprezintă peste 4.000 de companii din România
Numai în ianuarie, cel puțin 5.000 de companii au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea fiind din sectorul serviciilor pentru consumatori, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Sierra Quadrant.
Scăderea cererii interne afectează și mari jucători internaționali, precum Carrefour, primul lanț străin de supermarketuri care a intrat în România după prăbușirea regimului dictatorului Nicolae Ceaușescu. Filiala din România a raportat anul trecut o pierdere netă de 21 de milioane de euro (24,4 milioane de dolari). Gigantul francez din retail își vinde acum operațiunile din România după aproape 25 de ani.
Produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În locul investițiilor în infrastructură și industrie, boomul economic al României a fost alimentat de consum, datorită majorărilor salariale și reducerilor de taxe promovate de guvern. Acest lucru începe acum să se schimbe, potrivit ministrului de Finanțe Alexandru Nazare.
„Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, este consecința anticipată și aș spune necesară a unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corectarea vine cu costuri de tranziție”, a spus ministrul Finanțelor.
Guvernul intenționează să crească investițiile la un nivel record de 100 de miliarde de lei (23 de miliarde de dolari), a declarat Nazare săptămâna aceasta, cu 28% mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte va proveni din fonduri europene, dacă țara va reuși să depășească istoricul slab de absorbție și să folosească banii înainte ca aceștia să expire. România este, de asemenea, al doilea cel mai mare beneficiar al noului mecanism al UE pentru finanțarea cheltuielilor de apărare, programul SAFE.
Greutățile economice ajută extrema dreaptă
Bloomberg notează că în contextul greutăților economice resimțite de măsuri, a haosului politic și a măsurilor de austeritate, extrema dreaptă conduce în sondajele din România.
Guvernul a majorat taxele pe consum și accizele, contribuind la reducerea deficitului bugetar și chiar la obținerea unui mic excedent în ianuarie, pentru prima dată în ultimii șapte ani. Însă adoptarea unor reforme mai dificile, precum retragerea unor beneficii sociale și anularea unor reduceri de taxe, a generat tensiuni atât în rândul electoratului, cât și în interiorul guvernului. Extrema dreaptă conduce în sondaje.
Coaliția aflată la guvernare are acum o fereastră de doi ani pentru a redresa situația și a recâștiga electoratul înaintea următoarelor alegeri generale, programate pentru sfârșitul anului 2028. România trebuie să profite de oportunitate pentru a remodela economia printr-o „revoluție a ofertei”, potrivit lui Radu Burnete, consilier al președintelui. „Nu mai avem timp să dezbatem dacă trebuie sau nu să facem reforme administrative”, a spus el.
Ce este capcana venitului mediu
Economiștii se tem că România este prinsă în așa-numita capcană a venitului mediu: o țară care a avut o dezvoltare rapidă bazată pe forță de muncă ieftină, dar care se luptă să își crească competitivitatea prin producție de calitate mai ridicată.
Principalul produs de export al României, automobilul Dacia cu cost redus al companiei Renault, a reușit să reziste declinului industriei auto, cu o creștere de 3% a vânzărilor în Europa anul trecut. Totuși, niciunul dintre cele două noi modele accesibile electrice și hibride ale Renault nu va fi produs la uzina de la Mioveni, în România, după ce compania a ales în schimb o fabrică din Turcia.
„Nevoia ca firmele din România să își îmbunătățească eficiența în toate sectoarele este mai importantă ca niciodată. Afaceri orientate către consumatori și industria ospitalității nu vor dispărea, dar antreprenorii nu mai pot sta liniștiți așteptând stimulente guvernamentale care să le crească profiturile”, a spus Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen și consilier economic onorific al premierului Bolojan.
Ştiri video recomandate
