Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat miercuri seară că CFR Marfă a solicitat, oficial, intrarea în faliment. Conform acesteia, situația companiei reprezintă deznodământul unui declin acumulat în timp, pe fondul pierderilor financiare, al datoriilor tot mai mari, al reformelor întârziate și al lipsei unei strategii ferme din partea statului, în calitate de acționar. "Cronica unui eșec anunțat. CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicție structurală pe care statul român, în calitate de proprietar al companiei, a refuzat ani de zile să o rezolve", a subliniat Oana Gheorghiu.
Operațiunile companiei CFR Marfă ar urma să fie preluate de noul operator Carpatica Feroviar, printr-o formulă care are ca obiectiv menținerea infrastructurii strategice de transport a României, însă într-un cadru economic și administrativ mai bine reglementat, a precizat Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook, făcută miercuri seara.
Oana Gheorghiu a afirmat că declinul CFR Marfă era previzibil de mai mulți ani, susținând că societatea a rămas ancorată într-un model economic specific perioadei centralizate, dependent de marile platforme industriale și de volume mari de transport.
"Cronica unui eșec anunțat: CFR Marfă a depus azi oficial intrarea în faliment. Cum am ajuns aici? CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicție structurală pe care statul român, în calitate de proprietar al companiei, a refuzat ani de zile să o rezolve.
CFR Marfă fusese construită pentru România industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri previzibile și clienți captivi. Doar că România s-a schimbat, logistica s-a schimbat, lumea s-a schimbat. Transportul feroviar de marfă a devenit competitiv, flexibil, orientat către cost, orientat către client", a explicat vicepremierul în mesajul de pe cunoscuta reţea socială.
Ea mai afirmat că societatea nu a reușit să țină pasul cu transformările economiei și cu cerințele actuale ale pieței.
"Operatorii privați au înțeles repede acest lucru. CFR Marfă, nu:
- compania a pierdut cotă de piață;
- personalul a rămas supradimensionat;
- activele au îmbătrânit;
- datoriile au crescut.
Și în loc să vină cu soluții, statul a ales să acopere problema prin amânări: neîncasări, reeșalonări, anulări de datorii către alte companii de stat.
Nu a existat nici restructurare reală, nici decizia politică de a închide compania.
În 2013, a existat o primă ocazie a deciziei: privatizarea. Procesul a eșuat, iar după acel moment statul nu a mai încercat nimic structural până când nu a fost constrâns să ia o decizie", a mai transmis Oana Gheorghiu.
În prezent, CFR Marfă mai are aproape 1.500 de angajați. Vicepremierul Oana Gheorghiu a menționat anterior că o parte dintre aceștia vor pleca la pensie, în timp ce alții au ales să ia salarii compensatorii și vor pleca din companie. Pe de altă parte, alții vor fi preluați de noua companie, respectiv Carpatica Feroviar.
Oana Gheorghiu: "Ce trebuie să învăţăm din lecţia CFR MARFĂ?"
"(...). Că statul român încă are dificultăți majore în a accepta că a fi proprietar nu înseamnă doar să numești consilii de administrație, să aprobi bugete anuale sau să încerci să ascunzi scandalurile.
A fi proprietar înseamnă, în primul rând, să definești clar ce așteptări avem de la compania respectivă. Pentru că nicio companie nu poate fi concomitent și infrastructură strategică, și angajator social, și companie comercială orientată spre profit.
Această oscilație nu este vizibilă doar la CFR Marfă. Se vede în multe alte companii publice.
Reforma 9 a PNRR — Buna Guvernanță a Întreprinderilor de Stat, cea de care m-am ocupat în calitate de viceprim-ministru, exact asta cere statului român: să demonstreze, prin cazuri concrete, că separarea dintre misiunea publică și activitatea comercială poate fi făcută operațional, transparent și ireversibil.
CFR Marfă este testul. Dacă mecanismul funcționează în acest caz, acesta devine model. Dacă însă reapare, peste câțiva ani, sub forma unor pierderi cronice și a unui nou ajutor de stat mascat, atunci nu va fi fost decât încă un capitol al aceleiași povești tragice pentru țara noastră.
Iar decizia, ca de fiecare dată, nu aparține nici Comisiei Europene, nici administratorului judiciar și nici măcar managementului noii companii. Decizia aparține statului român, adică fiecărui guvern care va alege ce fel de companii publice vrea și poate să gestioneze", a mai scris aceasta pe contul său oficial de Facebook.
Ştiri video recomandate
