Peptidele pentru creier sunt tot mai des promovate ca soluții pentru îmbunătățirea memoriei, reducerea anxietății și susținerea funcțiilor cognitive. Însă, dincolo de promisiuni, specialiștii atrag atenția că lucrurile sunt mai nuanțate.
Neurologul Ovidiu Tudor a explicat în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN că, din punct de vedere științific, peptidele sunt structuri relativ simple, dar cu un rol important.
„Din punct de vedere științific sunt niște fragmente proteice, practic niște proteine mai mici, alcătuite din lanțuri de aminoacizi. Dacă te gândești la un lanț foarte lung în care fiecare zală reprezintă un aminoacid, aceste peptide practic cumulează între 2 și 50 de astfel de aminoacizi”.
Sunt sau nu medicamente?
O întrebare tot mai frecventă este însă dacă peptidele pot fi considerate medicamente. Răspunsul nu este unul simplu.
„Plaja este foarte, foarte largă și le-aș putea împărți în două categorii. Sunt peptide cu rol terapeutic, aprobate de toate forumurile de specialitate de la nivel mondial, de FDA în America, de EMA în Europa și așa mai departe. Dar sunt și peptide foarte marchetabile în care, din păcate, entuziasmul, să zic așa, a luat-o cu mult înaintea științei. Și atunci e greu să le incluzi pe toate în categoria medicamentelor”.
Cum acționează în organism
Peptidele au rolul de „mesageri” în organism și pot influența mai multe procese în același timp.
„Implicația pe care ele o au este vastă, pentru că sunt molecule care acționează multitargetat, adică lovesc mai multe ținte. Practic, trebuie să înțelegem puțin ce face o peptidă. Ea este un mesager, este un mesaj care pleacă dintr-o celulă, se duce spre altă celulă și transmite informația. În momentul în care se cuplează de acea celulă, pentru că își găsește locul potrivit, este practic ca o cheie care intră perfect într-un lacăt și duce semnalul, duce mesajul”.
Aceste mecanisme pot contribui la reglaje fine în organism, inclusiv la nivelul creierului. Totuși, beneficiile nu sunt întotdeauna garantate.
„Din fericire, ne putem baza pe ele. Dar răspunsul este unul foarte nuanțat: nu așa cum ne-am aștepta. Adică ar putea să fie așteptări exagerate din partea noastră, pentru că majoritatea studiilor vin cu rezultate concludente la persoanele care deja suferă de anumite patologii”.
Limitele studiilor
Specialistul atrage atenția că multe dintre cercetări sunt încă limitate, însă există speranță.
„Sunt studii foarte mici. Sunt studii pe care nu ne putem baza din punct de vedere al validării științifice, din punct de vedere statistic. Însă aici nu vreau să tai aripile celor care cred în peptide, pentru că există într-adevăr o speranță legată de ele.
Momentan, știm că pot face anumite lucruri, pentru că avem peptide endogene pe care organismul nostru le produce și fac treaba asta foarte bine legat de neuroplasticitate, de memorie, de anxietate, depresie, de neurogeneză, de tot ce ține de funcționarea normală a creierului și a organismului. Și atunci sigur că dorința ar fi ca să creăm niște produse similare cărora să le amplificăm semnalul și puterea, astfel încât omul să beneficieze din plin. Doar că atenție, mai mult nu înseamnă întotdeauna și mai bun pentru organismul nostru”.
Ce riscuri există
În prezent, nu există suficiente date clare despre efectele administrării din exterior.
„Într-adevăr, suntem limitați din punct de vedere al studiilor și al concluziilor la ora actuală cu privire la efectele directe pe care aportul de peptide din afară le-ar putea avea asupra organismului”.
De asemenea, nu toate peptidele sunt aprobate în toate țările, iar utilizarea lor fără supraveghere medicală poate fi periculoasă.
„Este foarte important să cerem sfatul unui medic, nu să comandăm de pe internet sau din surse nesigure, pentru că mă întorc la ceea ce înseamnă peptide controlate sau cu rol terapeutic. Acolo există un control al calității, există un control al gramajelor care se găsesc în acele produse și există o marjă sau o doză mare de predictibilitate atunci când vorbim de beneficii și când vorbim de riscuri, știm la ce să ne așteptăm”.
Cum se administrează corect
Nu orice formă de administrare este eficientă, mai ales când vine vorba de creier.
„Există trei moduri de administrare, dar două sunt cu adevărat relevante, pentru că întotdeauna când vorbim de peptide trebuie să ne gândim că ele trebuie să străbată bariera hematoencefalică și trebuie să ajungă la creier. Fiind proteine, atunci când le luăm pe cale orală și ajung la nivelul stomacului, în sucul gastric, ele vor fi degradate la principiile de bază, adică la aminoacizi, care nu au un impact atât de mare. Și atunci variantele de administrare optime sunt pe cale intravenoasă și intranazal, intranazal, practic fentând puțin acest circuit și ajungând la creier”.
Ştiri video recomandate
