Cinci state membre ale Uniunii Europene au cerut, într-un document obținut de Reuters, ca Ucraina și Republica Moldova să aibă drepturi reduse, în eventualitatea în care sunt primite în UE. Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg cred că unele drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului trebuie limitate temporar și Uniunea ar trebui să adopte mai multe măsuri de protejare a statului de drept, relatează Agerpres.
„UE ar trebui să aibă o discuție aprofundată cu privire la posibilitatea unor limitări temporare, tranzitorii, ale drepturilor de vot pentru noile state membre în anumite părți ale acquis-ului UE unde este necesară unanimitatea'” au scris cele cinci țări în documentul citat.
În document sunt menționate explicit domenii precum extinderea, politica externă și deciziile privind bugetul UE unde, în prezent, este necesar consimțământul tuturor țărilor membre.
În contextul în care Muntenegru speră să se alăture UE în 2028, iar Albania, Ucraina și Republica Moldova încearcă să facă progrese în cererile lor de aderare, între guvernele europene sunt în curs discuții referitor la oportunitatea de schimba regulile pentru noii membri.
Unele capitale fac în prezent presiuni pentru ca UE să dezvolte garanții mai puternice pentru viitorii membri, ca urmare, în parte, a experienței blocului cu regresul democratic din Ungaria sub fostul prim-ministru Viktor Orban.
Documentul susținut de cele cinci state membre conturează posibile opțiuni ce ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare, inclusiv un nou mecanism de monitorizare și o clauză de siguranță care ar permite luarea de măsuri în cazul unui regres grav în domenii precum democrația și libertatea presei.
Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a transmis săptămâna trecută că a început să se pregătească pentru a deschide oficial discuțiile cu Ucraina și Republica Moldova asupra primului grup de capitole de negociere, care acoperă statul de drept și standardele democratice.
„Ucraina aparține UE. Toate cele șase clustere (grupuri tematice de capitole de negociere n.r.) trebuie deschise fără întârziere. NATO trebuie să rămână pe masă ca cea mai puternică garanție de securitate”, a declarat prim-ministrul estonian Kristen Michal pe X după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski marți, la Tallinn.
Unele capitale fac în prezent presiuni pentru ca UE să dezvolte garanții mai puternice pentru viitorii membri, ca urmare, în parte, a experienței blocului cu regresul democratic din Ungaria sub fostul prim-ministru Viktor Orban.
Documentul susținut de cele cinci state membre conturează posibile opțiuni ce ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare, inclusiv un nou mecanism de monitorizare și o clauză de siguranță care ar permite luarea de măsuri în cazul unui regres grav în domenii precum democrația și libertatea presei.
Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a transmis săptămâna trecută că a început să se pregătească pentru a deschide oficial discuțiile cu Ucraina și Republica Moldova asupra primului grup de capitole de negociere, care acoperă statul de drept și standardele democratice.
„Ucraina aparține UE. Toate cele șase clustere (grupuri tematice de capitole de negociere n.r.) trebuie deschise fără întârziere. NATO trebuie să rămână pe masă ca cea mai puternică garanție de securitate”, a declarat prim-ministrul estonian Kristen Michal pe X după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski marți, la Tallinn.
Ştiri video recomandate
