Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni creșterea numărului de focoase nucleare și a vorbit despre extinderea rolului Franței în securitatea europeană. Acestea sunt unele dintre cele mai semnificative schimbări din doctrina nucleară franceză de la sfârșitul Războiului Rece, potrivit Politico.
Din grupul statelor care ar putea beneficia de protecția nucleară franceză fac parte Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Grecia. România nu a fost enumerată de Emmanuel Macron.
“O creștere a arsenalului nostru este indispensabilă”, a declarat președintele francez la baza navală extrem de sigură Ile Longue, care găzduiește cele patru submarine nucleare ale Franței.
Vorbind în apropierea submarinului negru cu rachete balistice Téméraire, Macron a declarat: „Un singur submarin dintre submarinele noastre, cum ar fi cel din spatele meu, poartă cu sine o forță de atac echivalentă cu suma tuturor bombelor aruncate asupra Europei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.”
Președintele francez a subliniat o cooperare sporită cu națiunile europene, numind Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia, care ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, potențiala desfășurare temporară de avioane de luptă franceze cu capacitate nucleară în țările aliate. “Cred că pot spune că partenerii noștri sunt pregătiți”, a subliniat Macron.
Franța și Regatul Unit sunt singurele două puteri nucleare ale Europei. Arsenalul francez este atât aerian, cât și maritim, cu cel puțin un submarin care patrulează mările în permanență. Spre deosebire de Regatul Unit, Parisul nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO, deși președinții francezi au subliniat întotdeauna că interesele naționale vitale ale Franței au o dimensiune europeană.
Discursul de luni este rezultatul a luni de muncă cu aliații europeni, a declarat un consilier apropiat de Macron.
Președintele francez a deschis pentru prima dată ușa către un dialog nuclear strategic cu aliații europeni în 2020 - dar propunerea a câștigat inițial puțină tracțiune. Cu toate acestea, invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a subliniat pericolul reprezentat de Moscova, în timp ce realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA a ridicat semne de întrebare cu privire la fiabilitatea garanțiilor de securitate ale SUA.
Acest lucru a determinat o serie de țări europene, inclusiv Germania, Polonia și Suedia, să își recalibreze strategiile de securitate și să devină mai deschise ideilor lui Macron.
Emmanuel Macron exclude declanșarea unei curse a înarmării nucleare
Cu toate acestea, Macron a subliniat că Franța nu are nicio intenție de a încerca să înlocuiască armele nucleare americane și NATO ca garanți supremi ai securității continentului.
„A fost clar de la început pentru noi și partenerii noștri că acest efort se va adăuga misiunii nucleare a NATO”, a subliniat Macron.
Într-un semn adresat publicului său intern, el a insistat că controlul final asupra lansării armelor nucleare va rămâne ferm în mâinile președintelui francez, care va continua, de asemenea, să definească singur așa-numitele interese vitale ale țării.
În weekend, Macron a fost criticat atât de liderul extremei drepte al Adunării Naționale, Jordan Bardella, cât și de liderul conservator Les Républicains, Bruno Retailleau, cu privire la dialogul său nuclear cu aliații europeni.
Franța are în prezent aproximativ 300 de focoase, aproximativ o zecime din dimensiunea arsenalului SUA și al Rusiei. Macron a declarat că Franța nu va specifica câte arme are sau câte intenționează să adauge, adăugând doar că creșterea a fost necesară pentru a menține „credibilitatea” arsenalului.
„Aceasta nu este o cursă a înarmărilor... este esențial ca adversarii noștri, sau o combinație de adversari, să nu poată nici măcar să întrezărească posibilitatea de a lovi Franța fără certitudinea de a suferi daune de pe urma cărora nu s-ar recupera”, a avertizat președintele francez.
Macron - care mai are doar 14 luni în funcție și ar putea fi înlocuit de Bardella în 2027 - se mișcă rapid, subliniind că programele nucleare comune ar trebui să înceapă deja în acest an, inclusiv găzduirea aliaților europeni în „locații strategice” și exerciții comune.
Franța și Germania au anunțat un „grup director nuclear” comun pentru a discuta doctrina și „combinația adecvată de apărare convențională și antirachetă” și capacitățile nucleare franceze” în cooperarea lor strategică.
„Prin urmare, astăzi, o nouă fază a descurajării franceze ar putea prinde contur.” „Ne angajăm în ceea ce aș numi descurajare avansată”, a declarat președintele francez. Aceasta înseamnă includerea din ce în ce mai mare a țărilor europene în strategia de descurajare a Franței - începând cu participarea la exerciții nucleare.
„În cele din urmă, aceasta va asigura desfășurarea circumstanțială a unor elemente ale forțelor noastre aeriene strategice în țările aliate”, a adăugat Macron, referindu-se la escadrilele de avioane de vânătoare Rafale cu capacitate nucleară.
Ştiri video recomandate
