Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, avertizează că Europa trebuie să devină unit cât de repede posibilă pentru că, în caz contrar, este „terminată”, relatează Politico. Liderul polonez spune că unitatea europeană este esențială pentru a ține piept adversarilor blocului, cărora pare că li s-a adăugat și președintele SUA, Donald Trump. Avertismentul grav al liderului de la Varșovia vine după o săptămână în care Europa a vorbit din nou „pe mai multe voci” în politica externă. După operațiunea anti-Maduro din Venezuela și noile amenințări la adresa Groenlandei, liderii europeni au repetat susținerea lor pentru Danemarca și pentru integritatea sa teritorială. De asemenea, prim-miniștrii de la Copenhaga și Nuuk i-au cerut lui Trump să se oprească din amenințări și să „renunțe la fantezii”.
Tusk a scris pe rețelele sociale, luni, că Europa „nu va fi luată în serios nici de dușmani, nici de prieteni” dacă este „slabă și dezbinată”.
„A devenit foarte clar deja. Trebuie să ne încredem în propria putere, trebuie să continuăm să ne înarmăm și trebuie să stăm mai uniți ca niciodată. Unul pentru toți și toți pentru unul, altfel suntem terminați”, a scris liderul polonez.
UE, răspuns pe mai multe voci la operațiunea anti-Maduro
Avertismentul său vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat amenințările la adresa Groenlandei, teritoriul autonom danez pe care îl vrea anexat la SUA.
Duminică, președintele american le-a spus jurnaliștilor că SUA „au nevoie de Groenlanda pentru securitatea lor națională”.
„Ne vom ocupa de Groenlanda în cam două luni. Haideți să mai vorbim de Groenlanda în vreo 20 de zile”, a adăugat el, fără să dea alte detalii.
Declarația lui Trump este cu atât mai sumbră cu cât administrația americană pare „îmbătată” de succesul operațiunii sale din Venezuela. În doar o zi, administrația americană a lansat o operațiune secretă de răpire și arestare a dictatorului venezuelean, Nicolas Maduro, aflat acum în custodie americană și livrat la New York pentru a fi judecat de un tribunal american.
Intervenția americană în Venezuela a suscitat temeri printre europeni că guvernul american ar putea încerca o operațiune similară pentru ocuparea Groenlandei.
Șefa guvernului danez a reacționat la spusele lui Trump declarând că „nu ar avea niciun sens” ca SUA să anexeze Groenlanda. Și celelalte țări nordice – Norvegia, Finlanda și Suedia, și-au exprimat sprijinul pentru aliatul danez.
De cealaltă parte, însă, răspunsul europenilor a fost variat – șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a îndemnat la „reținere” într-un comunicat semnat de 26 de țări membre. Ungaria a făcut opinie separată.
În același timp, și Spania s-a rupt de restul consensului european și a transmis un comunicat ceva mai dur, în linie cu alte cinci țări latino-americane. Guvernul de la Madrid a criticat atacul împotriva suveranității Venezuelei și a cerut ca resursele naturale ale acestei țări să nu fie furate, în contextul în care Trump a promis că va prelua petrolul venezuelean.
În timp ce majoritatea țărilor europene au transmis și ele comunicate reținute față de intervenția americană, Italia a adoptat un ton ceva mai aprobator, numind acțiunea militară anti-Maduro drept „legitimă, în fața atacurilor hibride”.
„Trump trebuie să renunțe la fantezia cu anexarea Groenlandei”
Liderul local din Groenlanda a criticat și el declarațiile tot mai belicoase ale lui Donald Trump și i-a cerut președintelui american să „renunțe odată la fanteziile cu anexarea”.
Jens-Frederik Nielsen l-a acuzat pe Trump că folosește o retorică „absolut inacceptabilă”. „Ce e prea mult e prea mult”, a declarat el după ce președintele american a promis o acțiune împotriva teritoriului danez autonom în „cam două luni”.
„Amenințările, presiunile și discuțiile despre anexări nu au ce căuta între prieteni. Nu așa se vorbește cu un popor care a demonstrat responsabilitate, stabilitate și loialitate de fiecare dată.
Ce e prea mult e prea mult. Fără presiune. Fără aluzii. Fără fantezii despre anexare”.
Guvernul local din Groenlanda a precizat și că este „deschis dialogului”, dar că el trebuie să se facă prin canalele potrivite și respectând legea internațională, „nu prin mesaje aiurea și jignitoare pe rețelele sociale”.
El a adăugat că „Groenlanda este căminul și teritoriul nostru și așa va rămâne”. Nielsen a fost susținut de UE.
„UE va continua să respecte principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor.
Acestea sunt principii universale și le vom proteja mereu, mai ales atunci când integritatea teritorială a unui stat-membru al Uniunii Europene este pusă la îndoială”.
Alți lideri europeni își anunță susținerea pentru Danemarca
Ministerele de externe din Germania și Lituania și-au exprimat, luni, susținerea deplină pentru Danemarca, după remarcile lui Trump.
„Groenlanda, la fel ca Insulele Feroe, este parte a regatului danez”, a spus ministrul german de externe, Johann Wadephul, la o conferință de presă comună cu omologul lituanian, Kestutis Budrys, la Vilnius.
„Pentru că Danemarca este membră NATO, Groenlanda este și ea, în principiu, protejată de NATO”, a adăugat Wadephul.
„Dacă va fi nevoie de altă discuție pentru a consolida apărarea Groenlandei, atunci vom discuta asta în cadrul alianței”, a declarat Wadephul fără să dea alte detalii.
Franța și-a repetat și ea sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei și Groenlandei.
„Suntem solidari cu Danemarca. Groenlanda aparține poporului său și poporului danez. Este la latitudinea lor să decidă ce doresc să facă. Granițele nu se pot schimba prin forță”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației franceze, Pascal Confavreux.
Un mesaj pro-Danemarca a venit și din afara UE – prim-ministrul guvernului britanic, Keir Starmer, a declarat, luni, că doar Danemarca și Groenlanda pot decide viitorul insulei arctice.
„Viitorul Groenlandei este de decis de Groenlanda și de Regatul Danemarcei. Danemarca este un aliat european apropiat, un aliat apropiat NATO”, a declarat liderul britanic.
Întrebat explicit cu privire la declarațiile prim-ministrei daneze, Mette Frederiksen, Starmer a spus că „O susțin și are dreptate în ce privește viitorul Groenlandei”. Prim-ministrul britanic a răspuns cu „da” la întrebarea dacă se va alătura corului care-i cere lui Trump să „lase Groenlanda în pace”.
Declarația inechivocă a lui Starmer este surprinzătoare, în contextul în care liderul britanic a încercat în ultimul an să rămână în grațiile președintelui american, cunoscut pentru temperamentul coleric și pentru faptul că este răzbunător.