Șoferii din Chile au intrat în panică după ce guvernul a anunțat o creștere abruptă a prețurilor la carburanți, care va intra în vigoare joi, 26 martie. Decizia, comunicată marți, la Santiago, aparține noii administrații conduse de președintele de extremă dreapta José Antonio Kast și prevede scumpiri de până la 54%.
Încă de marți, numeroși șoferi s-au grăbit să alimenteze, formând cozi lungi la benzinării în marile orașe, în încercarea de a evita noile tarife. Fenomenul de cumpărături în panică se extinde rapid, pe fondul temerilor legate de creșterea costurilor de trai.
› Vezi galeria foto ‹
Potrivit datelor oficiale, citate de Bloomberg, impactul major va fi resimțit începând de joi:
- Benzina de 93 octani va crește cu aproximativ 44%, până la circa 370 de pesos chilieni (aprox. 0,41 dolari/litru);
- Benzina de 97 octani se va scumpi cu 41%;
- Motorina va înregistra cea mai mare majorare, de aproximativ 54%, până la circa 580 de pesos chilieni (aprox. 0,64 dolari/litru).
Experții avertizează că măsura ar putea alimenta inflația și declanșa un val și mai mare de achiziții impulsive la nivel național.
Criza globală a petrolului și efectul blocării strâmtorii Ormuz
Creșterea bruscă a prețurilor din Chile este direct legată de criza energetică globală declanșată de războiul din Orientul Mijlociu și de blocajul din Strâmtoarea Ormuz – una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului din lume.
Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această strâmtoare, iar perturbările recente au dus la scăderi dramatice ale livrărilor și la creșteri rapide ale prețurilor internaționale. În consecință, cotațiile petrolului au depășit pragul de 100 de dolari/baril, generând un șoc major pe piețele energetice.
Chile este deosebit de vulnerabilă deoarece depinde aproape în totalitate de importurile de petrol și are o producție internă limitată. În plus, guvernul nu mai poate susține financiar subvențiile masive pentru combustibili, ceea ce a forțat ajustarea rapidă a prețurilor .
Criza este considerată una dintre cele mai grave din ultimele decenii, comparabilă cu șocurile petroliere din anii ’70, iar efectele includ inflație accelerată și presiuni economice globale .
Reacții internaționale: stare de urgență și măsuri drastice
Impactul nu se limitează la Chile. În Filipine, autoritățile au declarat deja stare de urgență energetică, după ce rezervele de combustibil au scăzut periculos, iar țara – dependentă de importuri – este puternic afectată de criza din Ormuz .
Guvernul de la Manila a introdus măsuri excepționale:
- reducerea programului de lucru la unele instituții;
- limitarea deplasărilor neesențiale;
- creșterea producției de energie pe bază de cărbune;
- căutarea de noi surse de import, inclusiv din țări sancționate .
Și alte state au început să adopte măsuri pentru a contracara criza:
- țări din Asia precum Pakistan, Sri Lanka sau Thailanda implementează politici de economisire a energiei și restricții ;
- Japonia și Noua Zeelandă oferă subvenții pentru populație;
- Australia analizează legislație împotriva speculei pe piața carburanților, în timp ce guvernul a semnat un acord de aprovizionare cu Singapore;
- state occidentale iau în calcul măsuri precum munca de acasă, reducerea vitezei pe autostrăzi sau limitarea traficului auto, la recomandarea Agenției Internaționale pentru Energie .
În acest context global tensionat, creșterea prețurilor din Chile este doar unul dintre primele semne ale unei crize energetice care riscă să se adâncească în perioada următoare, cu efecte directe asupra populației și economiei la nivel mondial.
Ştiri video recomandate
