Antena 3 CNN Externe Ucraina se pregătește de marele atac al Rusiei. Germania a trimis un sistem IRIS-T. Lukașenko amenință că bombardează Kievul

Ucraina se pregătește de marele atac al Rusiei. Germania a trimis un sistem IRIS-T. Lukașenko amenință că bombardează Kievul

A.O.
8 minute de citit Publicat la 23:08 31 Mai 2026 Modificat la 00:05 01 Iun 2026
imagine atac rusesc asupra kievului
Ucraina continuă să facă față unor atacuri aeriene rusești susținute asupra infrastructurii civile și critice. Foto: Kiev, 22 februarie 2026/ Getty Images

Ucraina se pregătește de un atac de amploare al Rusiei, care ar urma să aibă loc în această noapte sau în noaptea următoare, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a spus că a primit informații din partea SUA și a aliaților europeni potrivit cărora Moscova se pregătește de un atac masiv și a îndemnat populația civilă să se adăpostească. Germania a trimis Ucrainei un sistem IRIS-T pentru a ajuta la consolidarea apărării antiaeriene, în condițiile în care, în urmă cu doar câteva zile, Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să furnizeze Kievului interceptoare pentru sistemele Patriot, pentru a face față atacurilor rusești.

Ucraina continuă să facă față unor atacuri aeriene rusești susținute asupra infrastructurii civile și critice, în condițiile unui deficit de sisteme de apărare aeriană.

Ucraina se pregătește de marele atac al Rusiei

Într-un interviu în cadrul emisiunii „Face the Nation” de la CBS News, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se pregătește de un atac masiv din partea Federației Ruse.

Președintele ucrainean a spus că au primit informații inclusiv de la SUA și aliații europeni că Moscova se pregătește de un astfel de atac. 

„În această noapte sau în noaptea următoare, credem că vom avea parte de un atac de amploare din partea Rusiei, folosind drone, rachete de croazieră și rachete balistice.

Vedem că se pregătesc. Suntem recunoscători Statelor Unite și partenerilor europeni pentru că ne furnizează informații obținute de serviciile lor de informații. 

Atunci când noi știm că Rusia se pregătește de un atac de amploare cu siguranță o știu și partenerii noștri. Poate nu cunoaștem toate detaliile, dar știm. 

Nu m-am adresat încă țării mele, o voi face mai târziu diseară. Le voi spune că trebuie să fie foarte îngrijorați, să aibă grijă, să își protejeze copiii și să se refugieze în adăposturi antiaeriene pentru că în noaptea aceasta sau mâine noapte...(va exista un atac n.red). Nu știm 100% sigur (când n.red).

De obicei avem atacuri zilnice rusești asupra civililor și desigur pe front. Și cam de două ori în zece zile lansează atacuri masive”, a declarat Volodimir Zelenski. 

Zelenski a indicat un atac recent al Rusiei ca exemplu, în care rușii au folosit peste 600 de drone de fabricație iraniană și aproximativ 90 de rachete, inclusiv 30 de rachete balistice.

„A fost foarte dificil să le doborâm”, a spus el. „Am folosit toate armele noastre, ceea ce avem, ceea ce producem și, bineînțeles, am folosit rachete antibalistice. Acesta este cel mai mare deficit pentru noi”, a spus Zelenski. 

Forțele ruse au lansat peste 2.300 de drone de atac, aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate și 108 rachete în ultima săptămână, potrivit lui Zelenski.

„Toate aceste lovituri au fost direcționate pur și simplu împotriva infrastructurii civile obișnuite – clădiri rezidențiale și instalații energetice. În fiecare zi, lucrăm pentru a asigura o protecție mai mare împotriva terorii rusești”, a spus Zelenski.

Germania a trimis un sistem IRIS-T

Tot duminică, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a primit, cu o zi înainte, un nou sistem de apărare antiaeriană IRIS-T din Germania, relatează The Kiev Independent.

„Mulțumim Germaniei pentru contribuția sa constantă la protejarea oamenilor; mii și mii de vieți au fost salvate datorită unui astfel de sprijin puternic.

Dar avem nevoie și de rachete pentru sistemele de apărare aeriană, astfel încât să avem capacități suficiente pentru a respinge atacurile rusești”, a spus Zelenski pe X.

IRIS-T este o componentă esențială a sistemului stratificat de apărare aeriană al Ucrainei, care include mai multe sisteme diferite, majoritatea furnizate de aliații occidentali.

Sistemul cu rază scurtă de acțiune poate lovi o țintă la o distanță de 12 kilometri și la o altitudine de până la 8 kilometri, în timp ce varianta cu rază medie poate atinge ținte la 40 de kilometri și la o altitudine de 20 de kilometri. 

Lansatoarele IRIS-T, care pot transporta opt rachete, sunt mobile și pot fi transportate pe platforme pe șenile sau pe camioane fabricate de producătorul german Diehl Defense.

Sistemul de fabricație german este optimizat pentru a apăra împotriva țintelor lente, care zboară la joasă altitudine și au o semnătură radar redusă, precum rachetele de croazieră, dar nu este capabil să intercepteze rachete balistice, potrivit experților.

Zelenski a mai spus că Ucraina a ajuns la acorduri importante cu Suedia în această săptămână privind un nou pachet de ajutor, care include întărirea forțelor aeriene cu avioane de vânătoare Saab JAS 39 Gripen C/D.

Declarațiile sale vin după anunțul prim-ministrului suedez Ulf Kristersson din 28 mai, conform căruia Ucraina va primi 16 avioane Gripen C/D second-hand, iar Stockholm va sprijini Kievul să achiziționeze până la 20 de avioane Gripen E mai noi.

Zelenski a adăugat că noi contribuții au fost primite în 2026 în cadrul programului Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), subliniind necesitatea continuării sprijinului pentru această inițiativă.

„Contăm atât pe SUA, cât și pe partenerii europeni. Apărarea antibalistică este una dintre prioritățile cheie pentru Ucraina”, a adăugat președintele.

Declarația lui Zelenski vine pe fondul amenințărilor venite din partea Moscovei privind posibile noi lovituri asupra capitalei ucrainene.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a spus secretarului de stat american Marco Rubio pe 25 mai că Moscova intenționează să vizeze ceea ce a numit „centre de decizie” ucrainene și a recomandat Washingtonului să își evacueze ambasada din Kiev.

La rândul său, Ministerul rus de Externe a cerut cetățenilor străini, inclusiv diplomaților, să părăsească capitala.

Inclusiv ambasadorul Moscovei la București, care a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe după amenințările MAE rus, a avertizat România să evacueze ambasada de la Kiev

În ciuda acestor avertismente, nicio ambasadă străină din Kiev nu a raportat evacuarea personalului. 

Zelenski i-a cerut lui Trump interceptoare pentru sistemele Patriot

La data de 27 mai, Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump avertizând asupra deficitului tot mai mare al Ucrainei de sisteme de apărare aeriană, în special cele concepute pentru a intercepta rachete balistice, a relatat în exclusivitate The Kiev Independent.

„Eu, în numele poporului ucrainean, solicit respectuos președintelui și Congresului SUA să rămână implicați.

Și să ne ajute să asigurăm acest instrument vital de protecție împotriva terorii ruse - rachetele Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare - pentru a opri rachetele balistice rusești și alte atacuri cu rachete. 

Ritmul actual al livrărilor prin programul PURL nu mai ține pasul cu realitatea amenințării cu care ne confruntăm”, a scris Zelenski în scrisoarea citată. 

Președintele Donald Trump nu a făcut declarații publice privind această scrisoare. Însă, parlamentari americani aflați la Kiev pe 28 mai au declarat că Washingtonul ar trebui să răspundă pozitiv solicitării Ucrainei pentru mai multe rachete de apărare antiaeriană. 

Secretarul american al Apărării,Pete Hegseth, a spus sâmbătă că SUA „vor găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere. 

Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre această scrisoare, Hegseth a lăudat țările europene pentru „angajamentul” lor de a crește cheltuielile de apărare, inclusiv finanțarea destinată „munițiilor importante”.

„Dacă te uiți la suma de bani cheltuită, Europa a făcut un pas înainte, iar Ucraina a fost la fel de eficientă, dacă nu chiar mai eficientă în acest proces. Așa că vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o modalitate de a ne asigura că îi putem ajuta în acest sens”, a declarat Hegseth reporterilor la Ambasada SUA din Singapore, fără a oferi detalii despre tipul de sprijin.

Ajutorul militar american pentru Ucraina a scăzut cu 99% în 2025, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, publicat în februarie, în timp ce Trump s-a concentrat pe încercările de a media un acord de pace între Ucraina și Rusia pe parcursul anului 2025. 

Lukașenko amenință că bombardează Kievul

Ucraina este tot mai îngrijorată și de o potențială implicare mai directă a Belarusului în război. Tensiunile între cele două țări au escaladat după ce Federația Rusă și Belarus au organizat exerciții nucleare comune și Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul se pregătește pentru o posibilă ofensivă din nord care ar putea implica Belarus, potrivit The Kiev Independent. 

Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a declarat pe 26 mai că forțele ucrainene au identificat 500 de posibile ținte în Belarus. 

În replică, Lukașenko a amenințat că bombardează Kievul. Belarus are în vizor o „țintă majoră” în Ucraina, a declarat dictatorul belarus Alexander Lukașenko pe 31 mai.

„Poate au identificat 500 de ținte. Dar noi avem o țintă majoră, cu coordonate precise, și este foarte aproape de Belarus. Și ei înțeleg asta”, a spus Lukașenko. 

Lukașenko a minimalizat și capacitățile trupelor ucrainene staționate de-a lungul frontierei cu Belarus, descriindu-le drept „carne de tun”.

Dictatorul belarus a respins, de asemenea, avertismentele lui Zelenski privind o amenințare militară din partea Belarusului.

„Armata ucraineană nu vrea niciun război cu Belarus. Știu asta cu siguranță. Pentru că înțeleg că asta înseamnă încă o mie de kilometri de linie de front, o graniță, o graniță dificilă,  între Belarus și Ucraina. Au nevoie de asta? Nu”, a susținut Lukașenko.

Zelenski și Lukașenko s-au întâlnit ultima dată în octombrie 2019, la al Doilea Forum al Regiunilor Ucraina–Belarus din Jîtomîr, cu aproape trei ani înainte ca Rusia să lanseze invazia sa la scară largă.

Relațiile dintre Kiev și Minsk s-au deteriorat brusc după izbucnirea războiului. Belarus a permis trupelor ruse să-și folosească teritoriul pentru a lansa atacul asupra capitalei Ucrainei la începutul lui 2022, fapt care a atras condamnări internaționale și a determinat țările occidentale să impună sancțiuni extinse regimului lui Lukașenko.

Zelenski a declarat pe 21 mai că Ucraina este pregătită să ia măsuri „preventive” împotriva Rusiei și Belarusului ca răspuns la posibile amenințări militare de-a lungul frontierei sale nordice.

Regimul lui Lukașenko „trebuie să înțeleagă că vor exista consecințe dacă există agresiune împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru”, a spus Zelenski, avertizând că Moscova ar putea încerca să implice Belarus mai profund în război.

Aceste declarații au venit cu câteva zile înainte ca președintele francez Emmanuel Macron să îl sune pe Lukașenko pe 24 mai și să-l avertizeze împotriva oricărei implicări suplimentare a Belarusului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close