Bulgaria se impune ca lider european în stocarea energiei electrice, în urma rapidei expansiuni a energiei solare, a finanţării substanţiale din partea Uniunii Europene şi a majorării investiţiilor private, informează Novinite. Ţara stochează acum o pondere mai mare din producţia sa de energie electrică decât orice alt stat membru UE, în timp ce unele ţări vecine sunt din ce în ce mai dependente de electricitatea importată.
Aceste evoluţii vin după ani de instabilitate politică. În Bulgaria s-au desfăşurat opt tururi de alegeri parlamentare, în perioada 2021 - 2026, făcând dificilă formarea unui guvern stabil. Însă, în aceeaşi perioadă, ţara a aderat la zona euro, la 1 ianuarie 2026, şi a făcut progrese rapide spre modernizarea sistemului său de electricitate, în special prin în stocarea energiei în baterii.
Ministrul Energiei, Zhecho Stankov, care deţine poziţia din ianuarie 2025, a avut un rol proeminent în extindere. În primul semestru din 2026 a inaugurat o unitate de stocarea energiei în baterii de 124 megawaţi (MW) lângă Lovech. Construită de Renault, facilitatea poate stoca 496 megawaţi oră şi pentru o perioadă a fost cel mai mare proiect de stocare a energiei în baterii de acest tip din blocul comunitar. Stankov l-a numit "un prim pas" spre crearea unei capacităţi de stocare de 10 gigawaţi oră (GWh), un obiectiv care va consolida rolul Bulgarii în sistemul energetic regional.
Conform Operatorului Sistemului de Electricitate (ESO) din Bulgaria, capacitatea de stocare instalată a ajuns la 3.432 MW până în mai 2026, iar până la mijlocul lunii iulie la aproximativ 4.800 MW şi 14 GWh, potrivit datelor săptămânalului Capital. Este un avans semnificativ faţă de acum doi ani, când Bulgaria avea capacitate de stocare instalată de doar aproximativ 200 MWh, scrie Agerpres.
Extinderea a fost accelerată de un program guvernamental dezvoltat curând după ce Stankov a fost numit în funcţie. În aprilie 2025, ministrul Energiei anunţase planuri pentru 82 proiecte de stocare, cu o capacitate combinată de 9,7 GWh, susţinută de fonduri din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF), în valoare de 588 milioane euro. Proiectul RESTORE a fost lansat în august 2024.
În plus, autorităţile de reglementare au căutat să limiteze investiţiile speculative. În septembrie 2024, Comisia de Reglementare în Domeniul Energiei şi Apei (EWRC) a introdus cerinţe de garanţie financiară după amendamentele la Legea Energiei care permit facilităţilor de baterii să participe independent pe piaţa electricităţii. Faza a doua a RESTORE s-a finalizat în decembrie 2025 cu încă 31 proiecte aprobate, reprezentând o capacitate de peste 4 GWh.
Investitorii privaţi au furnizat o pondere importantă din finanţare. Compania statului de electricitate, NEK, a intrat, de asemenea, pe piaţă. În februarie 2025, a anunţat că intenţionează să instaleze baterii cu o capacitate de aproape 300 MWh la cinci dintre centralele sale hidroelectrice.
În plus, Guvernul dorea să aibă aproximativ 1,18 GW de capacitate solară combinată cu stocarea care să fie operaţională până în martie 2026. Această abordare a încurajat dezvoltatorii să construiască împreună parcuri solare şi baterii, în loc să le facă proiecte separate.
Avansul rapid al energiei solare a făcut şi mai importantă stocarea. Martin Georgiev de la Electrohold estimează că anul trecut peste un terawatt-oră (TWh) de energie solară a fost irosit în Bulgaria, echivalentul a aproape 3% din consumul naţional, deoarece nu a existat suficientă capacitate de stocare pentru a absorbi excesul de producţie.
La începutul anului, capacitatea solară instalată depăşea 6,5 GW, fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din capacitatea totală instalată de generare a energiei electrice din Bulgaria. La prânz, când este vârful producţiei energiei solare, preţurile electricităţii pot scădea sub zero, în timp ce seara pot urca până la 250 euro per megawatt-oră.
Nikola Gazdov, preşedintele Asociaţiei pentru producţia, stocarea şi comercializarea energiei electrice, a explicat că acest tipar de preţ este unul dintre principalele motive ale extinderii rapide ale bateriilor. Energia solară ieftină devine mult mai valoroasă când poate fi stocată şi eliberată atunci când cererea şi preţurile sunt mai ridicate.
În plus, bateriile ajută la compensarea pierderilor de pe urma capacităţilor de stocare mai vechi. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de 864 MW Chaira din munţii Rila era nefuncţională din aprilie 2022, când s-a stricat o turbină. Restabilirea sa completă nu este aşteptată înainte de mijlocul anului viitor. Chaira a fost timp de decenii unul dintre principalele instrumente ale ţării pentru stocarea electricităţii, dar acum bateriile suplinesc deficitul.
Sistemul de electricitate al ţării continuă să fie dependent de un mix de tehnologii
Cele două reactoare ale centralei nucleare Kozlodui au generat aproximativ 35% din electricitatea Bulgariei în 2024, iar din mai 2025 unitatea foloseşte combustibil nuclear de la Westinghouse. Complexul Maritsa-Iztok rămâne cea mai mare regiune carboniferă din Europa de Sud-Est.
Bulgaria a fost în 2025 exportator net de electricitate, iar anul acesta exporturile ar urma să fie considerabil mai ridicate.
Sporirea importanţei bateriilor modifică deja modul de funcţionare al pieţelor de energie electrică regionale. Evangelos Gazis de la Aurora Energy Research declara că "bateriile încep să schimbe modul în care funcţionează sistemul electric". Aurora Energy Research se aşteaptă ca până în 2030 preţul energiei solare să fie cu aproximativ 48% sub preţul de bază al electricităţii, expansiunea capacităţii solare reducând costul generării. Se estimează că diferenţa de preţ în creştere va face atractive investiţiile în capacităţi de stocare. Compania estimează că Bulgaria a contractat deja mai mult de 14 GWh de capacitate de stocare, comparativ cu ţinta din 2030 de 1,28 GW.
Dar extinderea rapidă are şi riscuri. Interconexiunile electrice devin congestionate, oportunităţile de a profita de pe urma diferenţelor de preţ s-ar putea micşora, iar o parte importantă din actualul boom al investiţiilor depinde de subvenţiile care vor expira în cele din urmă.
