Președintele Nicușor Dan a convocat joi, la Palatul Cotroceni, o nouă rundă de consultări, după ce primele discuții formale cu partidele parlamentare s-au încheiat cu un blocaj. Potrivit agendei oficiale, președintele va discuta cu reprezentanții grupurilor parlamentare Uniți pentru România și PACE – Întâi România, precum și cu parlamentari neafiliați.
Consultările au loc după ce prima rundă de discuții cu partidele parlamentare s-a încheiat fără un acord, toate scenariile discutate până acum în spațiul public fiind respinse de liderii politici.
Printre variantele respinse se numără atât formarea unui guvern minoritar în jurul PSD sau PNL, cât și refacerea coaliției de guvernare fără premierul Ilie Bolojan. De asemenea, nici varianta unui guvern tehnocrat nu pare să fie agreată de partide, chiar dacă ea s-ar afla în continuare pe masa președintelui, potrivit surselor politice.
În lipsa unui consens care să ducă la formarea unei majorități stabile, cei 63 de parlamentari care aparțin grupurilor reprezentate joi la Cotroceni capătă o miză importantă, având în vedere că pot înclina balanța într-o direcție sau alta. În acest context, apare întrebarea dacă noua rundă de consultări reprezintă doar un gest formal prin care președintele încearcă să își exercite până la capăt rolul de mediator sau dacă Nicușor Dan testează noi calcule politice pentru formarea unei majorități parlamentare.
Una dintre variante este posibilitatea apelării la deputații și senatorii care au plecat din AUR sau POT și care sunt acum neafiliați. Atât Ilie Bolojan, cât și Sorin Grindeanu au transmis semnale că sunt deschiși la colaborări cu reprezentanții acestor grupuri parlamentare și că nu resping ideea atragerii lor în propriile tabere politice.
Bolojan: Nu văd de ce nu am putea să colaborăm
Ilie Bolojan a comentat miercuri seara, la B1 TV, faptul că mai mulți parlamentari neafiliați, aleși inițial pe listele AUR, SOS, POT și PSD s-au alăturat în ultimele zile grupului parlamentar al PNL.
Întrebat dacă e important pentru PNL să atragă sprijin din această zonă, Ilie Bolojan a declarat că nu a încurajat traseismul politic, însă consideră că parlamentarii neafiliați sau cei care nu se mai regăsesc în partidele pe listele cărora au fost aleși pot colabora cu formațiunile politice dacă există înțelegeri:
“Așa cum știți eu nu am încurajat traseismul politic. Avem o situație interesantă în Parlamentul României în care 10%, cel puțin din parlamentari, nu se mai regăsesc pe listele pe care au fost votați în 2024.
Prin urmare există un număr important de parlamentari. În situația în care, dintre acești parlamentari au purtat discuții cu organizațiile noastre județene și s-au înțeles pe tema unei colaborări, sunt oameni în bună regulă, am fost întrebat de câțiva colegi pe tema asta și le-am spus că dacă vă înțelegeți și oamenii nu au nicun fel de problemă, nu văd de ce nu am putea să colaborăm. În cea mai proastă situație e să existe un grup mare de parlamentari care nu sunt afiliați nicăieri pentru că sunt un factor care nu generează predictibilitate în Parlament”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a declarat că parlamentarii care aleg să colaboreze cu PNL nu ar trebui să facă acest pas în schimbul unor avantaje.
“Nu cred că atunci când te înscrii într-un partid sau decizi să colaborezi într-o formă sau alta trebuie să o faci neapărat dacă primești ceva și cu siguranță, parlamentarii care s-au alăturat grupurilor PNL de la Senat sau de la Cameră, în afară de discuțiile rezonabile de a vedea dacă există niște idei convergente politic, nu s-a pus problema unor astfel de discuții”.
Cât privește consultările de la Cotroceni, Ilie Bolojan a spus că le consideră justificate având în vedere numărul mare de parlamentari aflați în joc:
“Probabil că domnul președinte, ținând cont de numărul mare al acestor parlamentari, dorește să afle și punctul lor de vedere despre formarea unui nou guvern.
Dacă un grup de parlamentari care reprezintă o pondere de 10% ar funcționa coerent, atunci cu siguranță au o pondere mai mare decât grupul UDMR, deci pot să influențeze în cazul unor voturi apropiate formarea unui guvern sau adoptarea unor proiecte de legi”, a spus Bolojan.
Și Sorin Grindeanu a discutat cu parlamentarii neafiliați
La rândul său, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, că a discutat cu mulți dintre parlamentarii neafiliați și aceștia sunt “oameni de ispravă”, care au votat moțiunea de cenzură.
“În acest moment sunt 62 sau 63 de parlamentari din 467, care sunt foști parlamentari S.O.S., foști parlamentari POT sau foști parlamentari AUR. Pe scurt, neafiliați, ca să spunem. Unii s-au organizat în grupuri, cum e PACE, la Senat”, a precizat Grindeanu, la Adevărul.ro.
El a fost întrebat, de asemenea, dacă acești oameni pot fi reconsiderați, având în vedere că poate și-au schimbat părerile și sunt proeuropeni acum.
“Acești oameni au votat alături de PSD moțiunea de cenzură. Eu am discutat cu mulți dintre ei, sunt foarte mulți oameni de ispravă, colegii mei, de asemenea, au discutat cu mulți dintre ei. Nu cu toți, e adevărat”, a menționat liderul PSD.
Cum sunt distribuite mandatele în Parlament
În Parlamentul României, distribuția mandatelor este următoarea: Partidul Social Democrat (PSD) are 129 de deputați și senatori, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 90, Partidul Național Liberal (PNL) are 73, Uniunea Salvați România (USR) are 59, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) are 32 de parlamentari. Grupul minorităților naționale are 17 deputați, SOS România are 15 deputați, Partidul Oamenilor Tineri (POT) are 14 deputați, PACE Întâi România are 12 senatori, iar 22 de parlamentari sunt neafiliați.
Și înainte de moțiunea de cenzură s-a discutat despre zeci de parlamentari de la SOS, neafiliați și reprezentanți ai minorităților care ar putea răsturna rezultatul votului. Deși Guvernul Bolojan a fost răsturnat cu 288 de voturi, PSD-AUR au strâns 254 de semnături pentru moțiune.
După o săptămână de negocieri în culise cu zeci de parlamentari, Ilie Bolojan a putut conta cu certitudine pe 165 de parlamentari.
Ştiri video recomandate
