Întrevederea cu președintele rus este ultimul eveniment de pe agenda turneului european realizat de președinte american Joe Biden în ultima săptămână și în urma căruia au fost adoptate niște poziții mult mai clare din partea Occidentului față de abuzurile regimurilor autoritare din Rusia și China.
Ultima dată când cei doi au stat la aceeaşi masă a fost pe 10 martie 2011, când Biden era vicepreşedinte, iar Putin era premierul Rusiei. Întâlnirea a avut loc în Moscova.
"M-am întors, şi eram foarte aproape de el. Am spus: Domnule Prim-ministru, mă uit în ochii tăi, şi nu cred că ai suflet"
"Iar Putin s-a uitat la mine, a zâmbit, şi a spus: ne înţelegem unul pe altul", şi-a amintit Biden în 2014.
Astăzi, 10 ani şi 3 luni mai târziu, Biden şi Putin, al cărui diminutiv este Volodya sau Vova, se vor întâlni din nou.
De data aceasta, amândoi sunt preşedinţi.
Lista posibilelor teme de dialog la reuniunea Biden-Putin este lungă: tratatele de dezarmare, conflictul din Ucraina, Siria, programul nuclear iranian, Libia, Afganistanul.
În plus: încălcarea drepturilor omului, prigonirea presei libere și a opoziției în Rusia, atacurile cibernetice comise de hackeri apropiați cercurilor guvernamentale de la Moscova și deturnarea avionului Ryanair de către regimul din Belarus, aliat al Moscovei.
China este un subiect care nu este oficial pe agenda discuțiilor, dar care a devenit preocuparea principală a politicii externe americane.
Întâlnirea dintre cei doi lideri nu va fi una prietenoasă, notează și BBC. Rusia a inclus recent SUA pe lista statelor neprietene, nivelul relațiilor bilaterale ating un nou minim istoric. Acestea au cunoscut o degradare constantă după anexarea Crimeii de către Federația Rusă șia sancțiunilor impuse de SUA unor oficiali ruși, urmată de scandalul amestecului în alegerile americane.
În februarie, relațiile americano-ruse s-au deteriorat până la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani: Biden l-a numit criminal pe Putin
Indignarea Moscovei a fost pe măsură.
A urmat însă o schimbare de macaz: s-a stabilit o întâlnire personală pe teren neutru, la Geneva.
Decizia ca această reuniune să se desfășoare la Geneva are o anumită semnificaţie, amintește de războiul rece dar și de faptul că deseori din acest oraș a fost relansată speranţa unor depășiri a divergenţelor și rivalităţilor.
În Elveţia neutră, febrilitatea diplomatică a fost întotdeauna intensă, încă din anii primului război mondial. În culisele scenei diplomatice elveţiene s-au agitat mereu nu doar înalţi responsabili și emisari oficiali ci și agenţi secreţi, uneori agenţi dubli, spioni de toate calibrele, jurnaliști și rechini ai finanţelor, inși stăpînind la perfecţia arta de a profita de toate războiale și de toate crizele, precum și tot felul de alţi indivizi specializaţi în a lua pulsul istoriei și de a profita la momentul potrivit de diverse oportunităţi.
În ultimele câteva decenii, reuniunile dintre liderii american și rus au avut loc cu regularitate în locații europene neutre.
Prima întâlnire între președintele Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov a avut loc la Geneva în 1985
Acest summit a pregătit terenul reuniunii istorice de la Reykjavík, în anul următor.
Mai recent, în 2018, președintele Donald Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Helsinki, un summit marcat de acuzațiile că liderul republican – descris pe față de multe publicații de peste ocean ca fiind „agentul lui Putin” – a denigrat comunitatea de informații din SUA în timp ce stătea lângă liderul de la Kremlin.
Disputa dintre Statele Unite și China s-a ascuțit cu puțin timp înaintea începerii turneului european al președintelui Biden: cu trei zile înaintea reuniunii G7, Washingtonul a anunțat încheierea unui acord comercial cu Taiwanul. O provocare, în ochii Chinei.
Cu două zile înaintea summitului, Senatul american a adoptat un pachet legislativ în valoare de 244 de miliarde de dolari, cu scopul de a combate dominația tehnologică a Chinei. Iar cu o zi înainte de summit, secretarul Apărării Lloyd Austin a cerut Pentagonului să se concentreze militar asupra Chinei.
Moscova și Beijingul și-au extins relațiile bilaterale după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014. O urmare directă a sancțiunilor impuse Rusiei de Occident a fost retragerea unei părți masive din investițiile străine directe în Federația Rusă. Moscova a încercat să se reorienteze spre China, dar a avut doar un succes limitat.
Rusia încearcă să profite de creșterea economică a Chinei. Se construiesc noi conducte energetice înspre China. Rusia vinde chinezilor sisteme moderne de armament, pe care China nu le primește din Occident.
Nu toți analiștii cred că disputa cu China ar fi motivul principal al întâlnirii dintre Biden și Putin
Unii susțin că scopul principal al turneului lui Biden ar fi să transmită un mesaj de solidaritate aliaților Americii. Rusia este privită drept o forță care destabilizează.
În ceea ce privește controlul înarmării, există și interese comune. Biden vrea controlarea mai strictă a înarmării, iar Rusia nu își poate permite să intre cu Washingtonul într-o cursă globală a înarmării, din cauza situației sale economice proaste.
În februarie, SUA și Rusia au prelungit cu cinci ani tratatul de dezarmare New Start, semnat în 2010, acordul limitează arsenalul fiecăreia din cele două țări la maximum 1 550 ogive desfășurate, altfel zis o reducere de aproape 30 % față de plafonul precedent fixat în 2002.
O cooperare ar fi posibilă și în Siria. Rusia caută în Occident bani pentru investiții, iar SUA ar viza din nou extinderea influenței lor în Siria.
Experţii internaţionali nu se aşteaptă la rezultate istorice, precum au fost cele de la întâlnirea Reagan-Gorbaciov, când s-a redus semnificativ arsenalul armelor nucleare. Însă, se speră într-un dialog, care să dea semnalul unei stabilităţi internaţionale, iar obiectivele vor fi mai restrânse, în principal "normalizarea" relaţiilor dintre SUA şi Rusia şi plasarea acestora pe o baza solidă şi previzibilă.
Dar diferențele dintre cele două țări primează. Nu se așteaptă vreun acord privind încălcarea drepturilor omului în Rusia, nici în ceea ce privește Ucraina. Pentru Putin, doar întâlnirea cu Biden este deja un mare succes politic pe plan intern, arată Pagung: "În presa rusă, acest lucru va fi prezentat ca o recunoaștere a statutului Rusiei de mare putere."
Putin nu are nimic de pierdut la summitul cu Biden. Președintele american ar fi însă obligat să-și formuleze foarte clar poziția față de Rusia și să nu ezite să critice comportamentul nepotrivit al Moscovei, dacă vrea ca reuniunea să fie considerată un succes.
