De ce prăbușirea lui Macron slăbește Europa. La Bruxelles i se scrie deja „necrologul” politic: Un lider cu influență știrbită

Deja afectată de un „cocktail toxic” format din războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, politica comercială imprevizibilă a președintelui american Donald Trump și ascensiunea partidelor populiste de extremă dreapta, Europa se confruntă acum cu o nouă criză: prăbușirea guvernului francez, care a rezistat mai puțin de o zi în funcție. Anunțul a zguduit piețele financiare, alimentând temerile privind organizarea unor noi alegeri ce ar putea aduce extrema dreaptă mai aproape de putere ca niciodată, scrie Politico.

La Bruxelles și în alte capitale europene, oficialii și diplomații și-au exprimat temerile că rolul președintelui Emmanuel Macron în probleme internaționale precum Ucraina și Gaza ar putea fi grav slăbit. Unii se tem chiar că întreaga economie a zonei euro ar putea intra în pericol.

„Franța este prea mare pentru a eșua, iar această instabilitate politică fără sfârșit pune în pericol întreaga zonă euro”, a declarat un diplomat al Uniunii Europene. „Este subiectul principal al tuturor discuțiilor astăzi.”

Temerile nu sunt nejustificate. Franța este a doua economie a Uniunii Europene, un actor major în G7, singura putere nucleară a blocului și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Sub conducerea lui Macron, țara a devenit una dintre cele mai influente forțe politice din UE, rivalizând cu Germania.

În același timp, Macron încearcă să contracareze ascensiunea partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National), aflat constant în fruntea sondajelor, în timp ce se confruntă cu un deficit bugetar ridicat. Guvernele sale nu au reușit să adopte în parlament măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Blocajul politic prelungit crește probabilitatea unor noi alegeri legislative până la sfârșitul anului, aducând luni suplimentare de incertitudine. Unii observatori iau în calcul chiar o eventuală demisie anticipată a președintelui, al cărui mandat expiră în 2027. Oricare dintre aceste scenarii ar deschide calea pentru câștiguri semnificative ale partidului condus de Marine Le Pen, cu potențiale consecințe majore asupra politicii europene și o nouă undă de instabilitate.

Piețele reacționează negativ

Luni, piețele financiare din Franța și din restul Europei au reacționat cu teamă la prăbușirea rapidă a guvernului condus de Sébastien Lecornu, care a rezistat doar 14 ore. Acțiunile franceze și obligațiunile guvernamentale au scăzut, iar euro s-a depreciat în raport cu dolarul. Indicele de referință CAC 40 a înregistrat o scădere de 1,4%.

„Există deja numeroase îngrijorări cu privire la economia zonei euro”, a declarat un oficial guvernamental. „Nu aveam nevoie și de asta.”

Autoritățile franceze au încercat să minimalizeze riscurile, susținând că, în ciuda „complexității” situației, există „un pilot la manșă” în Ministerul Economiei și că piețele nu ar trebui să reacționeze exagerat. Nu toată lumea este însă convinsă.

„Eforturile președintelui Macron din ultimii opt ani au urmărit să arate că Franța este cea mai atractivă destinație de investiții din Europa”, a spus Grégoire Roos, director de programe pentru Europa și Rusia la think tank-ul Chatham House din Londra. „Nu văd niciun investitor internațional important care să aleagă Franța în acest moment, având în vedere lipsa totală de claritate politică și fiscală.”

La Bruxelles, unii diplomați europeni scriu deja, în privat, „necrologul” politic al lui Macron. Ajuns la putere în 2017 și văzut ca un reformator care a schimbat radical politica franceză, președintele pare acum un lider slăbit, cu o influență tot mai mică în capitala europeană.

Un alt diplomat european a vorbit despre „moștenirea” lui Macron ca fiind aceea a unui gânditor vizionar, care a propus idei majore pentru reformarea Europei și a reușit să-i convingă pe alți lideri să le adopte. Conceptul de „autonomie strategică”, prin care UE devine mai autosuficientă economic și în materie de apărare, s-a născut la Paris și a devenit tot mai relevant pe fondul retragerii SUA de pe scena europeană sub conducerea lui Trump.

Macron a fost ales până în 2027 și nu a dat semne că ar intenționa să demisioneze. Totuși, dacă va rămâne în funcție, turbulențele politice din Paris vor reduce influența Franței asupra dezbaterilor și politicilor europene. Discuțiile privind bugetul UE ar fi, de exemplu, mai ușor de influențat de Paris dacă țara ar trimite constant același ministru la reuniunile de la Bruxelles. Schimbările repetate de personal complică însă capacitatea Franței de a-și impune poziția.

Alegerile anticipate ar putea, de asemenea, pune în pericol următorul buget multianual al UE. Guvernele naționale au stabilit un termen informal pentru a ajunge la un acord înainte de alegerile prezidențiale franceze din 2027, temându-se că Le Pen ar putea politiza și chiar bloca procesul.

Franța, „absentă” de pe scena geopolitică

Macron a jucat un rol central în sprijinirea Ucrainei și a Europei împotriva Rusiei, atât prin apelurile de consolidare a capacităților militare europene, cât și prin coordonarea cu aliații. Inițiativa sa comună cu premierul britanic Keir Starmer de a forma o „coaliție a celor dispuși” rămâne singura strategie majoră pentru susținerea unui eventual acord de pace în Ucraina.

„Nu este bine pentru UE ca unul dintre cei mai mari membri să fie în criză, mai ales în actualul context de securitate”, a declarat un oficial din zona euro.

Așa-numitul „motor franco-german”, parteneriatul dintre lideri puternici de la Paris și Berlin, este esențial pentru funcționarea eficientă a Uniunii Europene. Problemele lui Macron fac însă acest lucru mult mai dificil, chiar și cu un nou cancelar german, Friedrich Merz, considerat mai dinamic decât predecesorul său.

Un oficial francez a recunoscut impactul situației: „Asta lasă Franța absentă într-un moment în care Rusia face incursiuni pe teritoriul european, China are o supracapacitate industrială uriașă, iar Statele Unite conduse de Trump continuă să ia decizii nechibzuite. Cred că leadershipul Franței va lipsi. Este imposibil ca Franța să ofere ceea ce ar trebui în aceste condiții.”

Dacă Macron va declanșa noi alegeri, extrema dreaptă ar putea obține câștiguri importante, chiar dacă sprijinul electoral al partidului Adunarea Națională s-a menținut în jurul a 30-32% din 2024 încoace. Dificultățile lui Macron au încurajat deja partidele populiste europene, chiar înainte de prăbușirea guvernului de luni. Marine Le Pen a celebrat victoria populistului de dreapta Andrej Babiš în alegerile din Cehia și a folosit criza de luni pentru a cere noi alegeri. La rândul său, Geert Wilders, liderul de extremă dreapta olandez, a transmis un avertisment tuturor „vechilor lideri”, inclusiv lui Macron: „Timpul vostru s-a încheiat.”