Partidul prim-ministrei daneze, Mette Frederiksen, a crescut puternic în sondaje de-a lungul lunii ianuarie și pare să fie în fața unei reveniri puternice după niște rezultate extrem de slabe în alegerile locale de anul trecut. Revenirea lui Frederiksen și creșterea ei puternică în popularitate i se datorează unei singure persoane – Donald Trump – care, prin amenințările și comportamentul său agresiv la adresa Danemarcei, a reușit să-i crească profilul liderei de la Copenhaga, scrie Politico.
„După multe vreme, pare că guvernul danez în sfârșit pune piciorul în prag, după ce a părut supus o perioadă”, spune Per Clausen, europarlamentar danez care face parte din partidul de opoziție Enhedslisten.
El a spus că schimbarea de abordare față de Trump a lui Frederiksen e motivul pentru care votanții o susțin mai mult acum.
Fenomenul nu se întâmplă doar în Danemarca. În alegerile din mai multe țări, comportamentul lui Trump i-a scos din sărite pe votanți și i-a făcut să susțină partide și lideri pe care i-ar fi vrut, în trecut, schimbați din funcții.
Liderii care au reușit să se profileze ca apărători ai suveranității naționale și democrației liberale în fața retoricii și acțiunilor agresive ale adminsitrației de la Washington au fost răsplătiți electoral.
Partidul de centru-stânga al lui Frederiksen a ajuns în sondaje la 22,7 procente și ar obține 41 de mandate în parlamentul de la Copenhaga, conform datelor făcute publice de Megafon, reputabilă casă de sondare daneză.
Creșterea e notabilă, având în vedere că, în decembrie, partidul lui Frederiksen ar fi obținut doar 32 de mandate. De asemenea, e notabilă când luăm în calcul și că social-democrații lui Frederiksen au suferit o înfrângere grea în alegerile municipale din noiembrie. Atunci partidul lui Frederiksen a pierdut Copenhaga, o circumscripție importantă, pentru prima dată în ultima sută de ani.
De asemenea, Partidul Moderaților, condus de ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, aproape că și-a triplat scorul în sondaje, de la 2,2% în decembrie, la 6,4%, adică în jur de 12 mandate.
Un alt sondaj publicat luni, de institutul de cercetare Voxmeter, pentru agenția daneză Ritzau, a arătat că sprijinul pentru guvernul Frederiksen a ajuns la 40,9%, cel mai mare scor din ultimii doi ani. Dacă ar avea loc alegeri, acum coaliția de guvernare de la Copenhaga ar obține 73 de mandate.
Chiar și așa, tot nu ar avea suficiente pentru o majoritate (90 de mandate), însă ar putea negocia cu alte partide pentru o coaliție extinsă. Față scenariul de anul trecut, când coaliția actuală nu ar mai fi avut nicio șansă, rezultatul este extraordinar.
Cum a câștigat Frederiksen „războiul” cu Trump
Lumea și politica daneză s-au schimbat dramatic în doar câteva luni. Donald Trump a început din nou o campanie de presiune dură pentru „achiziționarea” Groenlandei, la începutul lui ianuarie, aflat pe valul unei operațiuni-fulger de succes în Venezuela.
Frederiksen, aflată la putere din 2019, a condus o campanie de apărare diplomatică viguroasă împotriva lui Trump. Pentru moment, „avansurile” lui Trump au fost blocate. Conform sondajelor, asta i-a crescut popularitatea liderei daneze.
„Nu avem nicio altă explicație pentru asta”, spune Anne Rasmussen, profesoară de științe politice la King’s College London și la Universitatea din Copenhaga, referindu-se la creșterea puternică a sprijinului pentru Frederiksen.
Rasmussen a spus că ultima dată când a mai apărut un astfel de val de solidaritate cu guvernul a fost în timpul pandemiei de Covid. Ea adaugă că momente de criză națională de acest tip tind să favorizeze liderii în funcție.
„Cred că mulți danezi merg spre social-democrați pentru că partidul livrează când vine vorba de prioritățile țării, dar arată și că sunt lideri capabili când trebuie să se lupte cu cel mai puternic om al planetei pentru suveranitatea daneză”, a delarat europarlamentarul Christel Schaldemose, coleg de partid cu Frederiksen.
Guvernul Frederiksen a stabilit și un acord cu celelalte partide de stânga daneze pentru un ajutor de 600 de milioane de euro în vouchere alimentare netaxabile. Acestea vor merge către două milioane de oameni cu dificultăți financiare, loviți de creșterea prețurilor la alimente.
Noi alegeri în 2026
Întrebarea, acum, este dacă Frederiksen va dori să profite de această popularitate și va convoca alegeri. Mandatul ei se apropie de sfârșit, iar noi alegeri generale trebuie convocate până cel mai devreme pe 1 noiembrie 2026.
Ea a mai pariat cu alegeri în trecut, când a convocat alegeri anticipate în 2022, deși mai avea un an de mandat. Atunci, a reușit să obțină o victorie și să rămână la putere.
„Ar putea să pară mult prea profitabil pentru ea, să convoci alegeri în mijlocul uneia dintre cele mai grave crize de politică externă și pentru ordinea globală, dar e foarte probabil că vom avea alegeri înainte de venirea veriii”, spune Ramussen.
„Cred că va mai aștepta puțin, dar nu prea mult”.
Frederiksen este un lider influent la Bruxelles, fiind apreciată mai ales pentru președinția Consiliului UE în 2025. Pe plan intern, însă, ea s-a confruntat cu o pierdere de popularitate în ultimii ani – din cauza unor măsuri nepopulare, precum lichidarea întregii populații de nurci daneze pentru a preveni răspândirea Covid-19 sau încarcerarea bizară a unui fost șef al serviciilorde informații. Toate acestea au oferit muniție politică opoziției.
Șeful partidului de dreapta Partidul Danez al Poporului, Morten Messerschmidt, a declarat pentru Politico că ar saluta convocarea de alegeri anticipate, numindu-le o „oportunitate valoroasă” pentru ca țara să aibă un nou guvern.
Ştiri video recomandate
