Ministrul iranian de externe a avertizat luni Marea Britanie, Franţa şi Germania, că o decizie de a declanşa mecanismul ONU care ar reinstitui sancţiunile împotriva Teheranului ar putea duce la o escaladare ireversibilă a tensiunilor. În baza rezoluţiei ONU de ratificare a pactului nuclear din 2015, cele trei puteri europene pot reimpune sancţiunile împotriva Teheranului înainte de 18 octombrie, în cadrul a ceea ce, în cercurile diplomatice, este cunoscut ca "mecanismul snapback", potrivit Agerpres.
"Iranul şi-a clarificat poziţia. I-am avertizat oficial pe toţi semnatarii JCPOA (Planul comun de acţiune cuprinzător, numele oficial al pactului din 2015) că folosirea abuzivă a mecanismului snapback va duce la consecinţe - nu doar sfârşitul rolului Europei în acest acord, ci şi o escaladare a tensiunilor care ar putea deveni ireversibilă", a scris ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, într-un articol publicat în săptămânalul francez Le Point.
În timpul primului său mandat, preşedintele american Donald Trump a decis, în 2018, retragerea SUA din acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu şase puteri mondiale şi a reinstituit sancţiuni dure care au devastat economia Iranului.
Puterile europene nu iau parte la negocierile actuale dintre Iran şi Statele Unite, a căror a patra rundă s-a încheiat duminică în Oman. Cele trei puteri au încercat să se coordoneze îndeaproape cu Washingtonul pentru a stabili dacă şi când ar trebui să folosească mecanismul snapback pentru a creşte presiunea asupra Iranului.
O rundă de discuţii dintre aşa-numitele E3 şi Iran la Roma, la începutul lunii mai au fost amânate. Araqchi a menţionat că ulterior a avut loc o întâlnire între ministrul adjunct de externe al Iranului şi omologii din E3, calificând-o drept un "început promiţător, dar fragil".
Potrivit unor diplomaţi şi unui document, ţările E3 ar putea declanşa mecanismul snapback până în august, dacă nu se poate ajunge până atunci la o înţelegere concretă.
Relaţiile dintre E3 şi Iran s-au înrăutăţit în ultimul an, în pofida unor întâlniri sporadice, pe fondul noilor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său de rachete balistice, a arestării unor cetăţeni străini şi a sprijinului său pentru Rusia în războiul acesteia împotriva Ucrainei.
Iranul, care afirmă de mult timp că programul său nuclear este paşnic, a încălcat din 2019 restricţiile impuse prin pactul din 2015, inclusiv accelerând "dramatic" îmbogăţirea uraniului până la o puritate de până la 60%, aproape de nivelul de aproximativ 90% care poate fi folosit pentru arme, conform agenţiei nucleare a ONU. Teheranul neagă că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare.
