Fără marinarii filipinezi, o mare parte din transportul comercial maritim al lumii s-ar opri și, odată cu el, economia mondială.
Marinarii din arhipelagul Filipinelor reprezintă între 25% și 30% din echipajele navelor din întreaga lume, de la petroliere și nave pentru transportul mărfurilor vrac până la vase de croazieră.
Este o statistică ale cărei rădăcini istorice sunt adânci și coboară cu sute de ani în urmă, până în vremea exploratorilor și conchistadorilor spanioli, când capitala filipineză Manila a devenit un centru al rutelor comerciale care au pus bazele economiei globale pe care o cunoaștem astăzi, potrivit CNN.
Acum, vizitatorii Manilei pot descoperi într-un mod captivant ce a făcut posibil acel comerț: galioanele din Manila și oamenii care le formau echipajele. Totul se întâmplă în noul muzeu Museo del Galeón, deschis în complexul comercial Mall of Asia, aflat la marginea Mării Chinei de Sud.
› Vezi galeria foto ‹
Unul dintre cele mai mari malluri din lume: Are peste 660 de magazine și restaurante
Muzeul reprezintă un refugiu neașteptat de liniștit în mijlocul mallului, unul dintre cele mai mari complexe comerciale și de divertisment din Filipine și, posibil, din lume.
Numai în zona principală a centrului comercial există peste 660 de magazine și restaurante, ceea ce poate fi o experiență copleșitoare pentru mulți vizitatori. Însă există și o cale de evadare.
La doar câțiva pași de locul în care fanfara mallului cântă melodii de Taylor Swift - da, centrul comercial are propria fanfară - vizitatorii pot intra în muzeu, la parter, și pot lăsa în urmă zgomotul, coborând cu câteva niveluri intensitatea sunetului și călătorind cu mintea în urmă cu câteva secole.
Nava Galeon Espiritu Santo
După ce urci cu scara rulantă un etaj de la casa de bilete, te trezești privind în sus spre prova galionului Galeon Espiritu Santo, o reproducere la scară reală a unei nave care a traversat Oceanul Pacific între 1603 și 1618.
Cu o înălțime de aproape 30 de metri și o lungime de peste 39 de metri, Espiritu Santo se află sub un tavan vast, înalt și presărat cu stele, care recreează cerul pe care l-ar fi văzut cei 200 de membri ai echipajului în timp ce traversau Pacificul. Nava a efectuat zece călătorii pe ruta care lega Manila de Acapulco, centrul comercial al Spaniei de pe coasta mexicană a Pacificului.
Acolo, bogățiile Asiei, inclusiv porțelanuri, mătase și mirodenii, erau schimbate pentru argintul din Lumea Nouă, care urma să fie transportat înapoi spre vest.
Mărfurile asiatice erau apoi transportate pe spinarea catârilor peste teritoriul Mexicului, până la coasta Atlanticului, unde erau încărcate din nou pe nave și duse către piețele și palatele Europei.
„Este considerată una dintre primele rețele comerciale globale din istorie”, precizează muzeul.
Deși numărul navelor era mai mic - 181 de galioane au efectuat 798 de călătorii în decursul a 250 de ani, potrivit muzeului - hărțile din expoziție arată că ruta nu este foarte diferită de cele folosite astăzi de marinarii filipinezi. Singura schimbare majoră este că Canalul Panama a eliminat necesitatea traversării terestre a Mexicului.
Camera cu mirodenii
Pentru vizitatori, experiența este captivantă și interactivă. Pe lângă senzația de a fi absorbit într-o noapte pe Oceanul Pacific, sunt stimulate și alte simțuri, inclusiv cel tactil și chiar cel olfactiv.
Un suport pentru mirodenii, cu șase compartimente diferite, îi invită pe vizitatori să le miroasă și să asocieze aromele care provin din borcane de mărimea unui pumn cu anumite alimente și locuri din Asia.
Odată ajunși la bordul galionului, vizitatorii pot folosi ecrane tactile în limba engleză, care explică modul în care aceste nave navigau pe întinderile vaste ale Pacificului, orientându-se după soare, stele și instrumente rudimentare.
Muzeul subliniază că negoțul cu galioane din Manila a funcționat cu mult peste un secol înainte de inventarea unui ceas fiabil pentru navigația maritimă pe distanțe lungi. În lipsa acestuia, determinarea longitudinii era un calcul dificil, care putea face ca navigatorii să se abată de la traseu cu sute de kilometri.
Deși experiența include ecrane tactile, atunci când stai pe puntea navei Espiritu Santo nu este greu să-ți imaginezi că participi la o călătorie cu un galion. Ecranele LED care înconjoară acoperișul muzeului creează o experiență vizuală impresionantă, chiar și în absența mișcării valurilor sau a umidității tropicale.
Pentru construirea unei singure nave erau necesari 2.000 de copaci
Galionul original Espiritu Santo a fost construit în Cavite, la sud de centrul Manilei, pe o peninsulă care înaintează în golful Manila. Pentru construcția sa au fost folosite esențe de lemn de esență tare de pe insula Luzon, printre care tec, molave și lanang. Potrivit studiilor, pentru construirea unei singure nave erau necesari 2.000 de copaci.
La fel ca echipajele navelor, forța de muncă din șantierele navale era alcătuită în principal din filipinezi. Totuși, potrivit documentelor istorice, muncitori calificați, precum tâmplarii și fierarii, veneau și din alte locuri, inclusiv din Japonia și China. Expozițiile muzeului prezintă în detaliu organizarea unui șantier naval din Cavite și modul în care vasele erau lansate la apă.
Replica galionului Espiritu Santo este realizată din fibră de sticlă. A fost construită în Pampanga, la nord de Manila, apoi demontată, iar componentele au fost transportate cu camioanele în oraș și reasamblate în spațiul expozițional din centrul comercial.
„Nu vă temeți de călătorie”
Un galion putea avea la bord între 50 și 400 de oameni, în funcție de dimensiunea navei, cel puțin la începutul unei călătorii.
În perioada comerțului cu galioane, aproximativ două treimi din echipaj erau filipinezi sau proveneau din alte zone ale Asiei de Sud-Est. Aceștia ocupau în principal funcțiile inferioare, în timp ce spaniolii serveau drept ofițeri.
Filipinezii erau apreciați pentru priceperea lor pe mare. „Nu există nicio persoană în aceste insule care să nu aibă o înclinație remarcabilă către mare”, scria Francisco Leandro de Viana, procuror general spaniol în Manila în perioada comerțului cu galioane.
Membrii echipajelor plăteau adesea un preț mortal pentru munca lor, uneori jumătate dintre ei nema supraviețuind traversării Pacificului.
Cu toate acestea, acei filipinezi au pus bazele unei tradiții care avea să continue de-a lungul generațiilor.
Filipine, țara cu cei mai mulți marinari pe nave comerciale
Astăzi, aproximativ 400.000–500.000 de filipinezi lucrează ca marinari pe nave comerciale, mai mulți decât cetățenii oricărei alte țări, potrivit organizațiilor internaționale și celor din domeniul muncii maritime. Muzeul afirmă că aceștia contribuie la menținerea în mișcare a 90% din comerțul mondial.
În muzeu există bilețele adezive și un panou pe care marinarii din prezent - sau cei care aspiră să urmeze această carieră - pot lăsa mesaje pentru a-și împărtăși pasiunea pentru mare și pentru moștenirea culturală a țării lor.
„Nu vă temeți de călătorie. Nu vă temeți de apele necartografiate. Temeți-vă să nu pierdeți șansa de a deveni ceea ce ați putea fi”, a scris unul dintre vizitatori.
Un alt mesaj spune: „Fiți puternici și curajoși! Împliniți-vă visul și continuați să navigați! Sunteți un erou!”
Museo del Galeón este deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 19:00.
Biletele costă 675 de pesos filipinezi pentru adulți (aproximativ 51 de lei) și 375 de pesos filipinezi pentru copiii sub 18 ani (aproximativ 28 de lei). Copiii cu o înălțime mai mică de 2 picioare, adică aproximativ 61 de centimetri, beneficiază de intrare gratuită. Sunt disponibile reduceri pentru elevi și studenți, persoane în vârstă și persoane cu dizabilități.
