Lumea nu mai are, practic, șansa de a evita depășirea pragului de încălzire globală stabilit prin Acordul de la Paris. ONU admite acum, într-un raport fără precedent, că planeta va trece în următorii ani peste limita de 1,5 grade Celsius și că strategia trebuie schimbată: temperaturile trebuie lăsate să atingă un vârf cât mai mic, iar apoi reduse din nou sub această limită.
Raportul, publicat miercuri de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), arată că încălzirea provocată în principal de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor va împinge planeta peste pragul considerat până acum cel mai sigur.
Asta nu înseamnă, spun cercetătorii, că lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie abandonată. Noua strategie este ca perioada în care planeta rămâne peste 1,5 grade Celsius să fie cât mai scurtă, iar temperaturile să fie readuse ulterior sub acest nivel, scrie NBC News.
Chiar și în acest scenariu, lumea se va confrunta timp de decenii cu mai multe fenomene meteo extreme, creșterea nivelului mărilor, dispariția unor specii și topirea ghețarilor și a calotelor glaciare.
„Omenirea trece în viteză peste limita care trebuia să ne ferească de o catastrofă climatică”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres.
Pentru ca temperatura să scadă din nou după depășirea pragului, va fi nevoie atât de renunțarea la combustibilii fosili, cât și de tehnologii capabile să scoată dioxidul de carbon deja acumulat în atmosferă.
„Este un duș rece al realității. Va trebui să trăim într-o lume mai caldă”, a spus Richard Betts, climatolog la University of Exeter și unul dintre autorii raportului. „Dar putem face încă foarte multe pentru a limita încălzirea.”
Pragul de 1,5 grade va fi depășit
După semnarea Acordului de la Paris, în 2015, ONU a cerut oamenilor de știință să analizeze efectele diferitelor niveluri de încălzire globală. Pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială a devenit obiectivul principal după ce cercetătorii au arătat că efectele asupra oamenilor și ecosistemelor cresc puternic dacă încălzirea ajunge la 2 grade Celsius.
În prezent, planeta se află deja la aproximativ 1,4 grade Celsius peste nivelul preindustrial, potrivit calculelor unor cercetători. Valoarea este stabilită pe baza unei medii pe 20 de ani, nu după temperatura unui singur an.
Deși mulți specialiști spuneau de ceva timp că limitarea încălzirii la 1,5 grade nu mai este realistă, oficialii ONU au susținut până acum că această posibilitate nu a dispărut complet.
Noul raport admite însă explicit că pragul va fi depășit „în următorii câțiva ani”.
În cel mai optimist scenariu analizat, dacă statele își urmăresc obiective climatice ambițioase, încălzirea ar urma să atingă un maxim de aproximativ 1,8 grade Celsius în jurul jumătății secolului. Dacă însă guvernele continuă cu politicile actuale, temperatura globală ar putea ajunge la aproximativ 2,6 grade Celsius peste nivelul preindustrial până în 2100.
ONU vorbește acum despre un scenariu numit „overshoot”: temperatura trece peste 1,5 grade, continuă să urce pentru o perioadă, atinge un vârf, apoi începe treptat să scadă, cu obiectivul de a reveni sub 1,5 grade până la sfârșitul secolului.
„Să fim foarte clari: ținta de 1,5 grade rămâne obiectivul. Dar acum trebuie să o abordăm diferit, venind de deasupra”, a explicat Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP.
Climatologul Andrew Weaver, de la University of Victoria, care nu a participat la raport, spune că depășirea acestui prag nu înseamnă că „jocul s-a terminat”. „Fiecare zecime de grad pe care reușim să o evităm înseamnă mai puține pagube”, a spus el.
Cât de mult va fi depășită limita devine esențial
Următorul obiectiv este ca temperatura maximă la care ajunge planeta să fie cât mai mică și ca perioada petrecută peste pragul de 1,5 grade să fie cât mai scurtă.
Problema este că această perioadă ar putea dura „foarte, foarte multe decenii”, avertizează Richard Betts.
Fiecare cinci ani de întârziere în reducerea emisiilor adaugă cel puțin încă 0,1 grade Celsius la nivelul maxim al încălzirii, potrivit lui Joeri Rogelj, climatolog la Imperial College London și coautor al raportului.
„Dacă acționăm acum, putem limita depășirea”, arată raportul. Lumea rezultată nu va fi una complet sigură, dar va fi mai sigură decât una în care temperaturile rămân permanent peste pragul de 1,5 grade.
Andrew Weaver descrie documentul drept unul dintre cele mai sumbre rapoarte climatice ale ONU pe care le-a citit vreodată. „Are un ton clar de disperare, frustrare și urgență, dar nu de resemnare”, spune el.
Bill Hare, directorul Climate Analytics, consideră că UNEP explică foarte bine cât de gravă a devenit situația, dar mai puțin convingător cum va reuși lumea să iasă din ea.
O lume mai fierbinte, cu mai multe probleme de hrană și apă
Guvernele vor trebui să investească mult mai mult în adaptarea la schimbările climatice, pentru că o parte dintre efecte nu mai pot fi evitate, avertizează Inger Andersen. Raportul numește această etapă „gestionare și limitare a pagubelor”.
În perioada în care temperatura rămâne peste 1,5 grade, schimbările climatice și fenomenele extreme vor provoca mai multe decese și probleme de sănătate. Producția de alimente va avea de suferit, foametea și lipsa apei se pot agrava, economiile vor înregistra pierderi, iar unele ecosisteme, precum recifele de corali, riscă să dispară.
Raportul avertizează și asupra unor posibile puncte de cotitură, după care anumite schimbări ar putea deveni imposibil de inversat.
Printre riscuri se numără pierderea calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica de Vest, degradarea ireversibilă a pădurii amazoniene și oprirea sistemului de curenți din Atlantic care contribuie la menținerea unei clime relativ blânde în mare parte din Europa.
„Unele locuri ar putea deveni practic imposibil de asigurat sau chiar de locuit”, avertizează raportul.
Cercetătorii se așteaptă și la mai multe dezastre legate de topirea ghețarilor. Betts a amintit recentele inundații mortale din Nepal, provocate într-un context complicat care a inclus desprinderea unui ghețar din Himalaya, și a spus că astfel de evenimente ar putea deveni mai frecvente.
Ultimul pas: scoaterea carbonului din atmosferă
Pentru ca planeta să revină sub pragul de 1,5 grade, simpla reducere a emisiilor nu va fi suficientă. Va trebui eliminat din atmosferă și o parte din dioxidul de carbon acumulat deja.
Cea mai cunoscută metodă este plantarea de copaci. Raportul estimează însă că împăduririle ar putea reduce temperatura globală, în cel mai bun caz, cu aproximativ 0,1 grade Celsius. De aceea, autorii spun că va fi nevoie și de tehnologii noi pentru captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă și stocarea lui pe termen lung.
Unii cercetători avertizează însă că aceste soluții sunt costisitoare și nu există încă garanția că vor putea fi folosite la scara necesară.
„Nu am reușit să oprim trenul scăpat de sub control al emisiilor globale suficient de repede pentru a evita încălzirea cu 1,5 grade”, a spus climatologul Rob Jackson, de la Stanford University, care nu a participat la realizarea raportului. „Acum, scenariul presupune să oprim rapid trenul și apoi să-l facem să meargă înapoi. Este cea mai bună speranță pe care o avem? Absolut. Este probabil să reușim? Absolut nu”.
