Peste 1.000 de cutremure au fost înregistrate în doar 10 zile în provincia Granada, iar două dintre ele au avut magnitudinea 4,8. Activitatea seismică începută pe 14 august a readus în discuție întrebarea dacă este posibil ca Spania să fie lovită în curând de un cutremur major, scrie Euronews.
Până în 24 august, Institutul Național de Geografie din Spania (IGN) înregistrase 1.075 de cutremure resimțite de populație. Cele mai puternice două, cu magnitudinea 4,8, au avut loc la adâncime mică și au fost simțite în peste 500 de localități, din Andaluzia până în regiuni din Murcia, Castilla - La Mancha și chiar în zona Madridului.
Spania a mai fost lovită în trecut de cutremure mult mai puternice. Seismul de la Arenas del Rey din 1884 a avut o magnitudine estimată la 6,5. A afectat peste 100 de localități și a provocat între 750 și 900 de morți. În 1954, în zona Durcal, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 7,8. Acesta s-a produs însă la aproximativ 650 de kilometri adâncime, astfel că efectele la suprafață au fost mult mai reduse.
"Cutremurele cu magnitudinea peste 4 în sudul și sud-estul Spaniei nu sunt ceva neobișnuit", spune pentru Euronews Raul Purez Lopez, geolog specializat în situații de urgență la Institutul Geologic și Minier al Spaniei (IGME-CSIC).
În această regiune există falii care pot produce cutremure cu magnitudinea 5 și, în unele cazuri, chiar 6.
140 de ani fără un cutremur major. Este acesta un semnal de alarmă?
Unele avertismente recente s-au bazat pe faptul că au trecut aproximativ 140 de ani de la cutremurul din 1884. Potrivit lui Perez Lopez, însă, acest interval nu poate fi folosit pentru a prezice când va avea loc următorul seism.
"Putem împărți timpul trecut la numărul de cutremure și să spunem că, la fiecare 100 de ani, Spania are un cutremur major, pentru că asta ne arată statisticile", explică el. Cutremurele nu apar însă la intervale regulate. Pot trece 200 de ani fără un seism major, iar apoi două cutremure puternice pot avea loc într-un timp scurt.
"Chiar dacă au trecut 140 de ani fără un cutremur major, nu știm dacă următorul se va produce curând sau peste mult timp", spune geologul.
În tot acest timp, energia tectonică continuă să se acumuleze. Spania este influențată de mișcarea plăcilor tectonice africană și eurasiatică, iar această presiune poate crește în timp riscul unui cutremur major. Asta nu înseamnă însă că un seism este pe cale să se producă.
"Există falii care pot produce cutremure, dar nu știm dacă se va întâmpla astăzi, mâine sau peste 50 de ani. Nu avem cum să știm", explică Pérez López.
Expertul avertizează și asupra ideii că mai multe cutremure produse în diferite țări în aceeași perioadă ar avea neapărat legătură între ele. Seismele puternice înregistrate recent în mai multe zone ale lumii pot crea această impresie, dar "din punct de vedere științific, nu este cazul".
Peste 200 de falii. Riscul nu este doar în Granada
IGME a identificat și cartografiat peste 200 de falii active în Spania, potrivit lui Perez Lopez. Cercetătorii nu știu însă unde și când va fi eliberată energia acumulată.
"Nu știm cum va fi distribuită sau eliberată această energie prin toate faliile existente", spune geologul.
Cele mai expuse zone se află de-a lungul coastei mediteraneene, "de la Valencia la Cadiz", unde există numeroase falii și o istorie a cutremurelor puternice. Riscul nu se limitează însă la această zonă. Cutremure importante pot avea loc și în Pirinei, în munții Cataloniei și în zone precum Granada și Albacete, unde există falii în interiorul plăcii tectonice.
Istoria arată că marile cutremure din Spania nu au fost limitate la o singură provincie. În 1829, Torrevieja a fost lovită de un seism cu magnitudinea estimată la 6,6. În 2011, un cutremur mult mai slab, cu magnitudinea 5,1, a lovit Lorca și a provocat moartea a nouă persoane.
"Cel mai bun instrument al nostru este, fără îndoială, prevenția", spune Perez Lopez.
Impactul unui cutremur nu depinde doar de magnitudinea sa. Contează și locul în care se produce, adâncimea și, mai ales, cât de bine rezistă clădirile. "Ceea ce ucide oamenii în timpul cutremurelor este intensitatea seismului și modul în care răspund clădirile", explică geologul.
De aceea, chiar dacă oamenii de știință nu pot spune când va avea loc următorul cutremur, hărțile de risc pot arăta cât de puternică ar putea fi mișcarea solului într-o anumită zonă. Aceste informații pot fi folosite pentru a construi clădiri mai rezistente.
Perez Lopez dă ca exemplu cutremurele recente din Venezuela și Columbia, unde seisme cu magnitudini similare au avut efecte foarte diferite. Geologia celor două zone nu este identică, dar rezistența clădirilor a avut un rol important în amploarea pagubelor.
Predicția cutremurelor rămâne una dintre marile probleme nerezolvate ale științei. Cercetătorii nu știu încă exact ce declanșează ruperea unei falii, când începe un cutremur și cum se va răspândi ruptura. Deși tehnologia și cercetarea au făcut progrese importante, momentul exact al producerii unui cutremur nu poate fi încă anticipat. "Natura are un nivel de complexitate pe care încă nu îl înțelegem", spune expertul.
Inteligența artificială și tehnologiile de tip "deep learning" ar putea ajuta în viitor la identificarea unor tipare care nu pot fi observate în prezent. Pérez López consideră însă că mai este mult până la o astfel de etapă.
O monitorizare mai atentă a falilor ar putea permite, în viitor, dezvoltarea unor metode de prognoză. "Dar, pentru moment, suntem complet în beznă", a concluzionat geologul.
