Primul european care va zbura spre Lună va fi german, a anunțat șeful Agenției Spațiale Europene (ESA), potrivit The Telegraph.
În cadrul programului Artemis, oamenii ar urma să revină pe Lună în 2027, iar deși prima echipă va fi formată din astronauți nord-americani, Europa a obținut trei locuri pentru propriii săi astronauți.
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a declarat în fața consiliului ministerial al agenției, reunit la Bremen, că primul astronaut european care va merge pe Lună va fi german.
„Am decis ca primii europeni care vor zbura spre Lună să facă parte din programul Artemis”, a spus el. „Căutăm un astronaut german care să se alăture echipajului”.
Cei mai probabili candidați pentru misiune sunt astronauții germani Alexander Gerst și Matthias Maurer, ambii având la activ zboruri către Stația Spațială Internațională.
Prima misiune Artemis fără echipaj a avut loc în 2022, iar în primăvara viitoare trei americani și un canadian vor orbita Luna în cadrul misiunii Artemis II.
În anul următor, astronauții ar trebui să realizeze prima aselenizare din 1972 încoace, iar apoi vor urma mai multe misiuni Artemis, care vor duce echipaje către Lunar Gateway - avanpostul orbital ce va servi drept punct de plecare spre suprafață.
Dorothee Bär, ministrul federal al cercetării, tehnologiei și spațiului, a declarat: „Directorul general a decis acum ca primul european să fie un german, iar acest lucru mă bucură enorm și mă mândrește. Indiferent cine va fi, va fi un astronaut european extraordinar”.
Misiunea Artemis este un proiect comun NASA–ESA, iar astronauții europeni sunt așteptați să participe la zborurile IV și V.
Consiliul ministerial se reunește o dată la trei-patru ani pentru a decide programul spațial și bugetul ESA. Anul acesta, mai multe țări - inclusiv Marea Britanie - au aprobat cel mai mare buget din istoria agenției, în valoare de 22,1 miliarde de euro, o creștere de 32%. Finanțarea include aproape 500 de milioane de euro pentru inițiativa European Resilience from Space, menită să întărească apărarea spațială a Europei și să dezvolte tehnologii cu utilizare dublă.
Dr. Aschbacher a avertizat în trecut că Europa rămâne periculos de mult în urmă în domeniul apărării spațiale, în timp ce alte state își sporesc investițiile.
În septembrie, Germania a atras atenția că sateliții ruși Luch-Olymp urmăresc discret nave spațiale europene care furnizează date și comunicații esențiale.
Motivația nu este clară, dar experții cred că rușii analizează tehnologia și eventuale modalități de a perturba, intercepta sau manipula semnalele, mai ales în contextul unui conflict.
Bär a spus că dezvoltarea tehnologiei de apărare spațială este esențială pentru a evita dependența de miliardari din industria tech, precum Elon Musk. „Fiecare criză vine cu propriile oportunități, iar în ultimii ani lucrurile s-au schimbat mult”, a spus ea.
„În primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ne-a arătat clar ce înseamnă să depinzi de miliardari tech, așa că suveranitatea și reziliența sunt decisive. În mod cert, această criză a contribuit la conștientizarea faptului că securitatea Europei depinde de spațiu”.
ESA a precizat că are acum un „mandat clar” pentru utilizarea aplicațiilor spațiale în scopuri de apărare non-agresivă, o schimbare istorică pentru agenție.
Au fost finanțate și mai multe misiuni pentru protecția Pământului în fața asteroizilor și fenomenelor de „weather space”.
A primit finanțare și misiunea Ramses, care va intercepta asteroidul Apophis la apropierea sa din 2029, precum și misiunea Vigil, dedicată monitorizării fenomenelor solare.
Ştiri video recomandate
