Există o cale clară prin care președintele SUA, Donald Trump, urmează să ia Groenlanda de la Danemarca pentru Statele Unite, iar o parte din această cale pare să fi fost parcursă deja, scrie Politico.
Ceea ce e îngrijorător pentru europeni este că strategia lui Trump seamănă foarte mult cu planurile expansioniste ale lui Vladimir Putin, adaugă publicația citată.
Politico menționează că a vorbit cu nouă oficiali ai UE, persoane din interiorul NATO, experți în apărare și diplomați pentru a întregi tabloul operațiunii prin care SUA ar urma să preia insula arctică bogată în minerale critice și cu importanță strategică indiscutabilă.
"Ar putea o operațiune cu cinci elicoptere. Nu ar fi nevoie de multe trupe. Groenlandezii nu ar putea face nimic", a estimat un politician danez care a vorbit la adăpostul anonimatului
Pasul 1: O campanie de stimulare a mișcării de independență a Groenlandei
Aproape imediat după începerea mandatului, administrația Trump a început să vorbească despre independența Groenlandei, teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei.
O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, în timp ce, în condițiile din prezent, are nevoie de aprobarea guvernului de la Copenhaga în decizii de politică externă.
Pentru a obține independența, groenlandezii ar trebui să voteze, în consecință, în cadrul unui referendum, apoi să negocieze un acord pe care atât autoritățile de la Nuuk, cât și cele de la Copenhaga ar trebui să îl aprobe.
Într-un sondaj de opinie din 2025, 56% dintre groenlandezi au declarat că ar vota în favoarea independenței, în timp ce 28% au declarat că vor vota împotriva acesteia.
Americanii având legături cu administrația Trump au efectuat operațiuni de influență sub acoperire în Groenlanda, potrivit relatărilor din presa daneză.
PET, serviciul de securitate și informații al Danemarcei, a avertizat că teritoriul vizat de SUA "este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri".
Expert: Tacticile SUA seamănă cu ale Rusiei
Felix Kartte, expert în politici digitale care a consiliat instituții și guverne ale UE, a subliniat, prin comparație, tacticile Moscovei pentru influențarea rezultatelor politice în țări precum Moldova, România și Ucraina.
"Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, precum partide extremiste, rețele ale diasporei sau oligarhi pro-ruși. Plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA.
În același timp, construiește rețele mari de conturi false pe rețelele sociale, precum și pseudo-publicații, pentru a amplifica online aceste activități și a promova anumiți candidați (...) Adesea, scopul nu este de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a face ca un candidat sau un partid să pară mai mare, mai zgomotos și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate", a explicat expertul.
În Groenlanda, SUA par să utilizeze cel puțin o parte din aceste metode.
Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat luni la CNN că "nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei".
Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, în această poziție.
Ulterior numirii, Landry a declarat că scopul său este "să facă din Groenlanda o parte a Statelor Unite".
În martie anul trecut, vicepreședintele american JD Vance a vizitat insula și a declarat că "poporul Groenlandei va avea autodeterminare".
"Sperăm că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, pentru că suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea", a adăugat el la momentul respectiv.
Pasul 2: Groenlandei i se oferă o înțelegere aparent avantajoasă
Presupunând că eforturile de a accelera organizarea unui referendum privind independența Groenlandei se concretizează și locuitorii teritoriului votează pentru a ieși de sub autoritatea regatului danez, următorul pas ar fi aducerea sub influența SUA.
O metodă la îndemână ar fi integrarea Groenlandei în SUA ca un al 51-lea stat, idee pe care apropiații președintelui au exprimat-o de mai multe ori.
Katie Miller - soția lui Stephen Miller, consilier al lui Trump - a postat pe rețelele sociale o hartă a insulei acoperită de un steag american și avertismentul "ÎN CURÂND".
Mette Frederiksen, șefa guvernului de la Copenhaga, s-a văzut nevoită să replice, luni, că "Statele Unite nu au dreptul să anexeze Groenlanda".
Politico: 85% dintre groenlandezi se opun anexării de către SUA
Politico notează că, dacă opțiunea pro-independență pare majoritară în Groenlanda, 85% dintre localnici se opun, totuși, ca teritoriul să devină parte a SUA.
Nici membrii mișcării de independență, care se arată prietenoși cu Trump, nu sunt încântați de această idee.
Dar există și alte opțiuni, remarcă Politico.
Încă din luna mai a anului trecut, au circulat informații conform cărora administrația Trump dorește ca Groenlanda să semneze un pact de liberă asociere similar celor pe care le are în prezent cu Micronezia, Insulele Marshall și Palau.
În baza acestor acorduri, SUA oferă servicii esențiale, protecție și liber schimb.
În contrapartidă, Washingtonul operează militar fără restricții pe teritoriile nominalizate.
Kuno Fencker, un deputat groenlandez pro-independență care a participat la inaugurarea de mandat a lui Trump, a declarat că încearcă să le explice (americanilor) că cetățenii insulei nu vor să fie "precum Puerto Rico sau ca orice alt teritoriu al Statelor Unite".
"Însă (cu) un Pact de Liberă Asociere (COFA), acorduri bilaterale, oportunități și alte mijloace pe care poate nu mi le pot imagina, lăsați-i să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un referendul", a îndemnat el.
Comparativ cu acordul dintre Nuuk și Copenhaga, lucrurile pot fi doar mai bune, a estimat deputatul.
Fencker a comentat și afirmația lui Trump, că SUA "au nevoie" de Groenlanda.
"Danemarca nu a spus niciodată că 'are nevoie' de Groenlanda. Danemarca a spus că Groenlanda reprezintă o cheltuială și că ne-ar părăsi dacă am deveni independenți. Așadar, cred că este o remarcă mult mai pozitivă decât am văzut vreodată din partea Danemarcei", a conchis acest deputat.
Expert militar: Puțin probabil ca Groenlanda să câștige ceva într-o "negociere" cu Trump
Thomas Crosbie, profesor asociat de operațiuni militare la Colegiul Regal Danez de Apărare, avertizează însă că este puțin probabil ca Groenlanda să aibă câștig de cauză într-o negociere cu Donald Trump.
"Postura principală a lui Trump, ca negociator, este a cuiva care își impune voința asupra oamenilor cu care negociază și care are un istoric foarte lung de trădare a oamenilor cu care a negociat acorduri, de nerespectare a angajamentelor sale, atât în privat, cât și în public, precum și de exploatare a celor din jurul său.
Nu văd niciun beneficiu pentru groenlandezi, în afară de o creștere foarte temporară a stimei lor de sine.
Ar fi o nebunie să fie (groenlandezii) de acord cu ceva în speranța că se va ajunge la un acord. Adică, să îți cedezi teritoriul în speranța că ai putea obține un acord ulterior, ar fi pur și simplu imprudent", a anticipat acesta.
Pasul 3: Atragerea Europei în plan. SUA au în mânecă atuul ucrainean
Europa s-ar opune unei încercări de a separa Groenlanda de Danemarca, dar administrația SUA are un atu de jucat pe acest front, iar atuul se numește Ucraina, subliniază Politico.
Pe măsură ce negocierile de pace par să fi accelerat, Kievul a declarat că orice acord cu Rusia lui Putin trebuie să fie susținut de garanții de securitate solide și pe termen lung din partea SUA.
Americanii au tergiversat angajamentele pe acest front, notează publicația.
În plus, însuși Kievul este sceptic în ceea ce privește garanțiile de securitate pe care le solicită, având în vedere că atât cele primite în trecut din partea Rusiei, cât și cele primite de la occidentali s-au dovedit fără valoare.
Un diplomat UE a evocat situația unui târg de tip "securitate contra securitate", în cadrul căruia Europa primește asigurări mai ferme din partea administrației Trump pentru Ucraina în schimbul unui rol extins al Washingtonului în Groenlanda.
Deși pare o pilulă amară, un astfel de acord ar putea fi mai ușor de acceptat decât eventuale sancțiuni americane, retragerea SUA din negocierile de pace sau sprijinul fățiș pentru Putin în negocierile cu Ucraina.
Pasul 4: Invazia militară. Americanii ar prelua controlul în capitala groenlandeză Nuuk într-o jumătate de oră
Totuși, ce se va întâmpla dacă Groenlanda sau Danemarca - de a cărei aprobare au nevoie oficialii de la Nuuk - îi spune "nu" lui Trump?
O preluare militară americană a insulei ar putea fi realizată fără prea multe dificultăți.
Profesorul Thomas Crosbie a estimat că, probabil, strategii lui Trump îi prezintă deja acestuia diverse opțiuni.
"Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip 'fapt împlinit', pe care o vedem și care este luată în considerare în cercurile militare.
Aceasta ar consta, pur și simplu, în acapararea teritoriului (Groenlandei) în același mod în care Putin a încercat să-l acapareze (în Ucraina). Ar putea, pur și simplu, să trimită trupe în țară și să spună că acum este aparține Americii.
Armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că acolo este teritoriu american", a punctat Crosbie.
Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale și expert în securitatea Groenlandei, amintește că Washingtonul are aproximativ 500 de ofițeri militari, inclusiv contractori locali, la baza militară Pituffik din nordul insulei.
Acestora li se adaugă cei circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York, care sunt de obicei desfășurați sezonier în perioada verii arctice pentru a sprijini misiunile de cercetare.
La rândul ei, Groenlanda are puține sisteme de apărare proprii. Nu există o armată teritorială, în timp ce Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei se bazează pe resurse militare limitate și învechite.
E vorba de patru nave, o patrulă pe sanie trasă de câini, mai multe elicoptere și un avion de patrulare maritimă.
Drept urmare, dacă Trump desfășoară armata SUA la sol sau trimite forțe speciale, americanii ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk "într-o jumătate de oră sau mai puțin", crede Lin Mortensgaard.
"Donald Trump spune lucruri și apoi le face. Dacă ați fi unul dintre cei 60.000 de oameni din Groenlanda, ați fi foarte îngrijorați", a avertizat Stine Bosse, deputată daneză în Parlamentul European.
E adevărat că o astfel de incursiune nu ar avea niciun temei legal în conformitate cu legislația americană și internațională și că orice ocupație americană care depășește 60 de zile ar necesita aprobarea Congresului SUA, a subliniat Romain Chuffart, care conduce Institutul Arctic, un grup de experți în securitate cu sediul la Washington, D.C.
Însă evenimentele recente din Venezuela au arătat cât de mult se împiedică Washingtonul în astfel de argumente legale.
Invazie americană în Groenlanda egal sfârșitul NATO
La fel cum a subliniat șefa guvernului danez, Romain Chuffart a anticipat că o invazie ar "însemna sfârșitul NATO".
"Asta ar atrage pierderea încrederii aliaților-cheie europeni în Statele Unite și i-ar putea determina pe aceștia să nu mai partajeze informații cu SUA sau să reducă accesul americanilor la bazele din Europa. Ambele variante ar dăuna grav securității Americii", a opinat Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa.
NATO, în sine, ar fi în incapacitatea de a răspunde, având în vedere că acțiunea militară trebuie aprobată în unanimitate, iar SUA este membrul cheie al Tratatului Atlanticului de Nord.
Potrivit Politico, deocamdată aliații își păstrează calmul în privința unei invazii americane în insula înghețată.
"Suntem încă departe de acest scenariu. Ar putea exista negocieri dificile, dar nu cred că suntem aproape de o preluare ostilă”, a spus un diplomat de rang înalt al alianței.
Ştiri video recomandate
