Prăbușirea parțială a Torre dei Conti, un turn medieval din centrul Romei, nu a fost doar un accident tragic, ci și semnul unei crize profunde. Orașul încearcă să-și modernizeze infrastructura, dar fiecare intervenție pune la încercare monumentele fragile care atrag milioane de turiști, scrie CNN.
În imaginile video, totul pare o scenă dintr-un cutremur. Torre dei Conti – un turn medieval care stă de secole pe un colț de stradă din centrul Romei – dispare brusc într-un nor dens de praf. Cărămizi smulse dintr-un perete se prăbușesc în gol, bucăți de structură sunt aruncate afară prin ferestre, iar pe asfalt cade un amestec de resturi și istorie.
„A fost o explozie puternică și apoi a început să cadă totul – ciment, pietre, oameni”, povestește pentru CNN o chelneriță care lucra în apropiere, în dimineața de 3 noiembrie. Un muncitor român a murit, altul a fost grav rănit. Procurorii au deschis o anchetă pentru neglijență.
Două săptămâni mai târziu, umbrelele de pe terasa restaurantului Angelino ai Fori, aflat chiar lângă turn, sunt încă pudrate cu praful acela antic. Și, peste tot, plutește aceeași întrebare: cum a ajuns vârful Romei antice să fie pus în fața unei crize care lovește direct în infrastructura orașului modern?
O ruină ignorată, dar importantă
Torre dei Conti nu e pe lista principalelor atracții pentru turiști, dar are o istorie destul de zbuciumată încât să merite restaurarea de 7 milioane de euro care era în desfășurare când s-a prăbușit. Construit între secolele IX și XIII, turnul a fost de nenumărate ori abandonat, reparat, modificat. Zidurile sale neregulate spun singure povestea unei Rome care supraviețuiește prin adaptări continue.
Zilnic, milioane de turiști trec prin zonă în drum spre Colosseum, Forumul Roman sau Capitoliu – un muzeu în aer liber cum nu mai există în lume.
Ce a provocat prăbușirea?
Anchetatorii iau în calcul două scenarii: o eroare umană în montarea schelelor sau vibrațiile cauzate de forările adânci pentru noua magistrală de metrou C. În tot cartierul se simt periodic vibrațiile produse de lucrări.
Oricare dintre variante ridică aceeași întrebare: poate un oraș vechi de 2.777 de ani să supraviețuiască presiunii epocii moderne?
„Faptul că nimeni nu a fost rănit pe stradă este un miracol și un avertisment”, spune arheologul Tom Rankin, directorul Borromini Institute. „E trist că ajungem să vorbim despre astfel de probleme doar după ce se întâmplă tragedii”.
El crede că mai multă transparență în proiectele de restaurare ar preveni situații de acest fel. Rankin spune că a căutat imediat detalii despre lucrările de la Torre dei Conti, dar nu a găsit nimic clar public. „Mi se pare absurd ca, în 2025, să nu avem acces imediat la documentația unor intervenții de interes public”.
Ideea lui e simplă: dacă oamenii ar ști ce se întâmplă, ar putea semnala probleme. „Uneori, un fel de crowdsourcing pentru controlul calității nu e o idee rea”.
Primăria Romei publică pe site-ul oficial unele informații despre lucrări. Într-un raport din martie sunt prezentate hărți și descoperiri arheologice, inclusiv scheletul unui bărbat din secolul al XVI-lea găsit recent în apropiere. Nu apare însă nimic concret despre lucrările din interiorul turnului.
„Unic în lume”
Testele structurale făcute în iunie ar fi arătat că turnul este sigur. Pregătirile includeau și îndepărtarea azbestului. Autoritățile spun că nu existau excavații pentru metrou chiar sub structură.
„Aici vorbim de un teritoriu construit strat peste strat timp de milenii”, explică istoricul Nicoletta Bernacchio. Prima mențiune a turnului apare în secolul al XIII-lea și este legată de Papa Inocențiu al III-lea, din familia Conților de Segni. În epocă era considerat „probabil cel mai înalt turn din Roma”. Umanistul Francesco Petrarca l-a numit „unic în lume”.
Criticul de artă Ludovico Pratesi pune altă problemă: nu cumva Italia a depășit granița dintre conservare și reconstrucție? „Refacem” monumente în loc să le protejăm așa cum sunt? Și dacă da, cine stabilește direcția?
Pratesi propune crearea unor grupuri de experți din generații diferite – arheologi, istorici de artă, urbaniști, curatori, artiști, scriitori – care să traseze strategiile de protejare a patrimoniului. Fără o astfel de abordare, Roma riscă să restaureze tot, fără să se întrebe dacă trebuie.
Într-un oraș care atrage milioane de turiști, cu locuri atât de fragile precum Fontana di Trevi, Forumul Roman, Panteonul sau muzeele Vaticanului, întrebările devin inevitabile.
Autoritățile romane, împreună cu Ministerul Culturii și administrația Parcului Arheologic al Colosseumului, au anunțat un plan de urgență de un milion de euro pentru a securiza zona și turnul. Lucrările vor fi coordonate de pompieri.
Între timp, viața în cartier revine la normal. Blocurile evacuate atunci au acum rufe proaspete la ferestre, restaurantele sunt din nou pline, iar în fața turnului au apărut garduri metalice.
La câțiva pași distanță, forajele pentru metrou nu se opresc. Sunetul lor constant pare un ecou al Romei de azi: un oraș prins permanent între ceea ce trebuie să păstreze și ceea ce trebuie să devină.
Ştiri video recomandate
