Antena 3 CNN Externe Mapamond Un pixel roșu în zăpadă. Cum a rezolvat inteligența artificială misterul unui alpinist dispărut

Un pixel roșu în zăpadă. Cum a rezolvat inteligența artificială misterul unui alpinist dispărut

A.N.
6 minute de citit Publicat la 15:50 09 Ian 2026 Modificat la 15:50 09 Ian 2026
drona alpi getty
Astfel de instrumente ar putea deveni esențiale pentru salvatori, mai ales în condiții de resurse limitate. sursa foto: Getty

Căutarea alpiniștilor dispăruți în munți poate dura săptămâni și, uneori, se încheie fără un rezultat clar. În cazul unui medic și alpinist italian dispărut în Alpi, salvatorii au reușit să refacă ultimele sale urme cu ajutorul inteligenței artificiale, care a identificat într-o imagine aeriană un detaliu minuscul - o cască roșie - într-un peisaj dominat de stâncă și zăpadă. Cazul arată cum AI începe să fie folosită, concret, în operațiuni de căutare și salvare, acolo unde timpul și terenul nu sunt cei mai buni prieteni ai oamenilor, scrie The Guardian.

Luptând contra înrăutățirii vremii, echipele de salvare montană din regiunea italiană Piemonte se confruntau cu un puzzle dificil. Nicola Ivaldo, un alpinist italian experimentat și medic ortoped în vârstă de 66 de ani, dispăruse. Nu se prezentase la serviciu într-o zi de luni, iar alarma a fost declanșată.

Ivaldo plecase singur într-o drumeție duminică, în septembrie 2024. Din păcate, nu le spusese prietenilor sau familiei unde urma să meargă. Singurul indiciu privind traseul său a fost mașina, găsită parcată în satul Castello di Pontechianale, în Valle Varaita. De acolo, salvatorii au presupus că Ivaldo pornise spre unul dintre cele două vârfuri emblematice ale Alpilor Cottieni: Monviso, cu cei 3.841 de metri ai săi, sau vârful vecin Visolotto, de 3.348 de metri. Ipoteza era susținută și de ultimul semnal al telefonului său mobil, localizat aproximativ în acea zonă.

Problema era că zona de căutare era imensă. Versanții stâncoși ai fiecărui munte au numeroase rute care duc spre vârf din direcții diferite, iar regiunea este străbătută de sute de kilometri de poteci, explică Simone Bobbio, purtător de cuvânt al Serviciului de Salvare Montană și Speologică din Piemonte.

În ziua dispariției lui Ivaldo, vremea excelentă atrăsese mulți oameni pe traseele populare. Nimeni nu raportase că l-ar fi văzut. Asta a însemnat că alpinistul, foarte bine pregătit, alesese probabil zonele mai izolate ale muntelui.

Peste 50 de salvatori au căutat zona pe jos timp de aproape o săptămână, în timp ce un elicopter a efectuat mai multe survoluri, sperând să-l zărească de sus. Când zăpada timpurie a sosit la sfârșitul lunii septembrie, orice speranță de a-l mai găsi în viață s-a risipit, iar căutările au fost suspendate.

În iulie 2025, însă, căutarea trupului lui Ivaldo a fost reluată, după ce zăpada s-a topit în mare parte din culoarele abrupte de munte.

De această dată, salvatorii din Piemonte au apelat la un ajutor suplimentar: inteligența artificială. Au folosit un software capabil să analizeze mii de fotografii realizate de drone, care pot zbura aproape de pereții stâncoși și de-a lungul culoarelor ce brăzdează versanții.

Două drone au realizat imaginile în doar cinci ore, iar acestea au fost analizate în aceeași zi pentru a identifica puncte unde echipele ar trebui să-și concentreze căutările. Vremea nefavorabilă a întârziat însă verificarea imediată a acestor zone.

La trei zile după reluarea operațiunii, trupul medicului dispărut a fost găsit într-unul dintre punctele semnalate de AI, într-un culoar de pe versantul nordic al vârfului Monviso, la aproximativ 3.150 de metri altitudine. Corpul său a fost recuperat cu elicopterul.

„Elementul-cheie a fost o cască roșie identificată de software drept punct de interes”, spune Bobbio.

Deși descoperirea a venit prea târziu pentru Ivaldo, acest test de teren al tehnologiei bazate pe inteligență artificială a demonstrat cât de utilă ar putea fi în viitor în cazurile de dispariție.

Nu a fost posibilă folosirea tehnologiei în căutările inițiale, dar salvatorii speră ca, pe viitor, aceasta să fie combinată cu metodele tradiționale atunci când există șanse ca persoanele căutate să fie încă în viață.

Utilizarea dronelor a fost esențială. Dimensiunile și manevrabilitatea lor le-au permis să acopere rapid un teren dificil, să se apropie de pereții stâncoși și să ofere unghiuri imposibile pentru un elicopter.

Piloții de drone vizitaseră zona de mai multe ori pe parcursul iernii și primăverii, pentru a se antrena în mediul montan.

„Am adunat toate informațiile disponibile despre teren din misiunea anterioară și am studiat traseele de alpinism care l-ar fi putut atrage pe Ivaldo”, spune Saverio Isola, pilot de dronă și șeful stației de salvare montană din Torino. Astfel, au putut identifica zonele prioritare.

Un elicopter i-a lăsat pe doi piloți de drone pe pantele înalte ale muntelui, aproape de stânci și culoare. Dronele au acoperit 183 de hectare de versant și au realizat peste 2.600 de fotografii de înaltă rezoluție.

„Până acum doi ani, ar fi trebuit să analizăm manual fiecare fotografie”, spune Isola.

Însă, în 2023, salvatorii montani italieni au început să experimenteze programe AI antrenate să identifice discontinuități semnificative de culoare sau textură în peisaj. Analiza poate fi astfel realizată în câteva ore.

AI a analizat imaginile pixel cu pixel, căutând orice element care părea ieșit din comun. A identificat zeci de potențiale anomalii într-un timp foarte scurt.

Selecția finală a necesitat însă expertiză umană.

„Software-ul poate reacționa la lucruri diferite, cum ar fi un plastic aruncat sau o stâncă cu o culoare neobișnuită”, explică Isola. „Poate chiar să ‘halucineze’. Așa că a trebuit să restrângem lista, ținând cont de traseele pe care un alpinist atât de experimentat precum Ivaldo le-ar fi putut alege”.

Au rămas trei locații posibile, dintre care una conținea un obiect roșu.

A doua zi dimineață, când dronele au verificat punctele, obiectul roșu dintr-una dintre fotografii s-a dovedit a fi casca lui Ivaldo. Așa a fost descoperit rapid trupul medicului, parțial acoperit de zăpadă și îmbrăcat în negru. Fără semnalarea acelui punct roșu de către AI, este posibil să nu fi fost găsit niciodată.

„Software-ul a reușit să detecteze culoarea roșie chiar dacă acea cască era în umbră în momentul fotografierii”, spune Bobbio.

Aceasta nu a fost prima utilizare de succes a unei astfel de tehnologii. În 2021, un software dezvoltat de un spin-off al Universității din Wrocław a jucat un rol crucial în salvarea unui bărbat de 65 de ani dispărut în sud-estul Poloniei.

Programul SARUAV a analizat 782 de imagini aeriene și l-a localizat în puțin peste patru ore – fiind considerată prima intervenție directă a unui sistem automatizat de acest tip într-o misiune de salvare.

Doi ani mai târziu, același algoritm a fost folosit pentru a localiza trupul unei persoane dispărute în Alpii austrieci. Alte programe, inclusiv unele dezvoltate în Marea Britanie, au fost utilizate pentru găsirea unui drumeț dispărut în Scoția, în 2023.

Tehnologia are însă limite. Dronele sunt aproape inutile în zone împădurite sau cu vegetație densă și în condiții de vizibilitate redusă. Iar software-ul AI încă necesită ajustări fine.

Experți din cadrul serviciului de salvare montană din Croația au declarat că astfel de programe oferă prea multe rezultate false în terenul carstic complex al țării, unde combinația de vegetație și stânci încurcă algoritmii.

„Cheia este antrenarea continuă a sistemelor de învățare automată”, spune Tomasz Niedzielski, expert în geoinformatică la Universitatea din Wrocław. „Forma umană este dificil de identificat într-un peisaj complex”.

„Cele mai potrivite zone sunt terenurile deschise, sălbatice, unde nu există mulți oameni”, adaugă el. „Odată ce ai imagini aeriene, apare și responsabilitatea modului în care le folosești. Identificarea siluetelor umane poate ridica probleme legale”.

Ca salvator montan, Giordan colaborează cu o echipă de la Politecnico di Torino pentru a dezvolta un algoritm mai precis, care să ofere coordonate geo-referențiate exacte pentru fiecare semn suspect identificat de AI. Scopul este integrarea tuturor datelor – echipe de teren, drone și analize – într-un singur sistem.

„Provocarea viitorului va fi integrarea acestor analize direct la bordul dronelor, în timpul zborurilor de căutare”, spune Giordan. Astfel, imaginile ar putea fi analizate în timp real.

Alte echipe de cercetare explorează utilizări diferite ale AI, inclusiv simularea comportamentului persoanelor rătăcite, pentru a anticipa unde ar putea fi găsite. Astfel de instrumente ar putea deveni esențiale pentru salvatori, mai ales în condiții de resurse limitate.

În cele din urmă, ar putea salva vieți.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

x close