Planurile vor fi supuse aprobării la summit-ul de la Vilnius, din luna iulie.
NATO nu a mai elaborat de zeci de ani planuri de apărare la scară largă, deoarece a considerat că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.
Însă invazia din Ucraina a schimbat această perspectivă.
"Diferența fundamentală între gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul nostru determină calendarul. Trebuie deci să ne pregătim pentru că un conflict poate izbucni în orice moment”, afirmă amiralul Rob Bauer, unul dintre oficialii militari de la vârful NATO.
Prin planurile sale regionale de apărare, NATO va oferi statelor membre și îndrumări cu privire la modul de a-și îmbunătăți forțele și logistica.
"Aliații vor ști exact ce forțe și ce capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce anume și cum să fie desfășurate”, explică Secretarul General Jens Stoltenberg.
La fel ca în perioada Războiului Rece, noile planuri secrete vor desemna anumite trupe pentru apărarea unor regiuni specifice.
Franța conduce trupele staționate în România
Aprobarea planurilor de apărare continuă un proces declanșat de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Agresiunea rusă i-a determinat pe aliații occidentali să trimită pentru prima dată trupe combatante în est.
Marea Britanie, Canada și Germania au preluat, fiecare, conducerea trupelor staționate în cele trei statele baltice.
Franța și-a asumat conducerea trupelor staționate în România.
Deși tensiunile NATO - Rusia din prezent amintesc de perioada Războiului Rece, situația este mult schimbată în prezent.
Comparativ cu perioada de dinainte de 1990, Alianța Nord-Atlantică s-a extins cu aproximativ 1.000 km spre est și a crescut până la 31 de membri.
Un oficial NATO dezvăluie de ce nu trebuie masate noi trupe la granițele NATO cu Rusia
Aderarea Finlandei a dublat granița NATO - Rusia.
Astăzi, alianța militară nu are în vedere un război nuclear pe scară largă cu Moscova, pentru că foștii sateliți ai URSS sunt acum membri NATO.
"Nu ne imaginăm tipul de război pentru care ne pregăteam în perioada Războiului Rece, în care forțele aliate ar fi lovite simultan, cu atacuri la scară largă, din statele membre ale Pactului de la Varșovia", subliniază Ian Hope, de la Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE).
El arată că, în acest moment, conflictele regionale ar trebui limitate rapid prin desfășurări de forță.
"Vestea bună este că vorbim despre creșterea transparenței pe câmpului de luptă. Cu informațiile obținute cu ajutorul sateliților, putem observa dacă o criză se acutizează. Pentru Ucraina, de exemplu, am avut toți indicatorii cu destul timp înainte de debutul crizeiȚ", a declarat general-locotenentul Hubert Cottereau, adjunctul șefului de Stat Major al SHAPE.
Această creștere a transparenței este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar cerințelor statelor baltice, nu vede o nevoie imediată de a crește numărul de trupe în est.
"Cu cât adunăm mai multe trupe la graniță, cu atât situația seamănă cu cea în care ai în mână un ciocan. La un moment dat, vrei să găsești un cui. Dacă rușii adună trupe la graniță, asta ne va face nervoși. Dacă noi adunăm trupe la graniță, asta îi va face pe ei nervoși", a arătat Cottereau.
Implementarea noilor planuri NATO privind răspunsul la un atac al Rusiei va dura mai mulți ani
NATO a convenit în 2022 să pună 300.000 de militari în alertă maximă, în creștere față de 40.000 în trecut.
În același timp, ajutorul militar al aliaților pentru Ucraina a scos la suprafață deficiențele statelor membre în ceea ce privește producția de arme și muniție.
Necesitatea de a finanța implementarea planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Jens Stoltenberg a făcut apel la lideri să ridice ținta de cheltuieli militare.
Acesta este un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.
Oficialii NATO estimează că va dura câțiva ani pentru ca noile planuri să fie implementate complet. Ei susțin însă că alianța militară poate intra imediat în luptă dacă este necesar.
"Suntem pregătiți să luptăm în seara asta. Știm că nu ești niciodată suficient de pregătit. Niciodată. Dar trebuie să fim capabili să luptăm în seara asta dacă e nevoie, cu ce avem", a subliniat general-locotenentul Hubert Cottereau.
