Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 462 | SUA oferă asistență suplimentară pentru Ucraina

Război în Ucraina, ziua 462 | SUA oferă asistență suplimentară pentru Ucraina

Redacția Antena 3 CNN
16 minute de citit Publicat la 23:07 31 Mai 2023 Modificat la 00:08 01 Iun 2023
drona hepta
”Situația este alarmantă! Se iau măsuri!” Bombardamentele contină în Rusia Sursa foto: Hepta

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Rusia poate considera Marea Britanie "ţintă legitimă" pentru că susține Ucraina
  • Rusia ''va reflecta cu calm'' la răspunsul pe care-l va da atacului ucrainean cu drone asupra Moscovei, transmite Kremlinul
  • ”Situația este alarmantă! Se iau măsuri!” Bombardamentele contină în Rusia
  • Încă un atac cu drone asupra Rusiei
  • Evgheni Prigojin răbufnește: ”Animalelor, ridicați-vă fundurile din birourile în care ați fost puşi pentru a apăra această ţară!”
  • Vladimir Putin: ”La București s-a decis ca ușile NATO să fie deschise pentru Ucraina!”
  • Administraţia SUA reafirmă că nu susţine atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei 
  • Vladimir Putin, după atacul cu drone de la Moscova: Kiev a ales o cale diferită: un semn clar al activităților teroriste
  • Moscova, atacată cu drone. Ucraina nu îşi asumă nicio vină
  • Kiev, atacat iar cu drone.Lovituri în mijlocul zilei, copiii aleargă pe străzi
  • Vladimir Putin denunţă atacuri ucrainene asupra zonelor civile din Moscova/Rusia ameninţă cu riposte 
  • O femeie din Kiev a murit după ce a ieșit pe balcon pentru a urmări cum sunt doborâte dronele 

Update 23:00 Administraţia SUA a anunţat, miercuri, asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 300 de milioane de dolari, în cadrul eforturilor de respingere a invaziei militare ruse, Washingtonul subliniind că nu are informaţii despre autorii atacurilor cu dronă asupra Moscovei.

Departamentul american al Apărării a anunţat că noul pachet de asistenţă militară include sisteme antiaeriene şi muniţie. Acesta este al 39-lea pachet de asistenţă oferit Ucrainei din stocurile Departamentului american al Apărării, informează agenţia Reuters.

Conform agenţiei Bloomberg, Washingtonul furnizează Kievului muniţie pentru sistemele antiaeriene şi antibalistice Patriot, HIMARS şi Stinger, precum şi echipamente militare.

Referindu-se la atacurile cu dronă asupra Moscovei, atribuite de autorităţile ruse Ucrainei, Administraţia de la Washington a transmis că nu cunoaşte cine este responsabil de aceste acţiuni. "Nu avem informaţii specifice pentru a şti cine este responsabil de aceste acţiuni", a declarat miercuri seară John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă. Anterior, Preşedinţia SUA a reafirmat, miercuri, că a primit noi asigurări din partea Ucrainei că nu va utiliza armament occidental pentru comiterea de atacuri pe teritoriul Rusiei.

Preşedintele Vladimir Putin a acuzat, marţi, Ucraina de tentative de atacuri cu drone asupra unor zone civile din Moscova, iar Ministerul rus de Externe a avertizat că armata rusă va riposta. "Ucraina încearcă să sperie Rusia. Regimul de la Kiev a optat pentru o altă cale, încearcă să intimideze Rusia, să îi intimideze pe cetăţenii ruşi, să atace imobile rezidenţiale. Sunt semne clare ale activităţilor teroriste", a declarat Putin. "Susţinerea acordată de Occident regimului de la Kiev îi împinge pe liderii ucraineni să comită acte criminale din ce în ce mai iresponsabile", a acuzat Ministerul rus de Externe.

Administraţia de la Kiev a susţinut că Ucraina nu este implicată "direct" în atacurile cu dronă care au provocat daune minore asupra unor clădiri din oraşul Moscova. "În privinţa atacurilor, sigur că suntem bucuroşi să le observăm şi anticipăm o intensificare a acestora. Dar nu avem nimic de-a face direct cu ele", a declarat Mihailo Podoliak, consilier în cadrul Cancelariei prezidenţiale din Ucraina.

Sistemele antiaeriene ruse au doborât marţi opt drone lansate de grupuri ucrainene, la periferia Moscovei. Două drone au fost avariate de sistemele antiaeriene, şi-au modificat traiectoriile de zbor şi au căzut pe clădiri civile.

Update 22:00 Administraţia Rusiei a denunţat, miercuri, decizia Germaniei de a închide consulate ruse, catalogând acţiunea drept o "provocare necugetată" şi ameninţând cu riposte, în contextul deteriorării relaţiilor bilaterale din cauza conflictului din Ucraina.

"Este vorba despre o nouă acţiune inamicală vizând distrugerea în plus a relaţiilor ruso-germane. Este o provocare necugetată, care va atrage o reacţie", a transmis Ministerul de Externe de la Moscova, conform cotidianului Le Monde.

Administraţia de la Moscova a atribuit Berlinului responsabilitatea pentru "escaladarea constantă a tensiunilor", din cauza "expulzărilor masive" de diplomaţi ruşi sub "pretexte bizare".

Guvernul de la Berlin a cerut, miercuri, Rusiei să închidă patru consulate de pe teritoriul Germaniei, ca reacţie la decizia Moscovei de a expulza sute de funcţionari germani. "Administraţia Rusiei a făcut un pas spre escaladarea crizei. Iar această decizie incorectă forţează Guvernul german să adopte măsuri pentru reducerea prezenţei în Rusia. În privinţa prezenţei ruse în Germania, este necesară reciprocitate, pentru asigurarea unui echilibru (...). În acest sens, am decis să retragem autorizaţiile de funcţionare pentru patru dintre cele cinci consulate generale ruse din Germania", a transmis Guvernul de la Berlin.

Administraţia de la Moscova a decis recent expulzarea din Rusia a sute de funcţionari germani, inclusiv diplomaţi, pe fondul înrăutăţirii relaţiilor bilaterale. Conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung, Ministerul rus de Externe a înştiinţat Berlinul că trebuie să retragă sute de funcţionari germani - diplomaţi, angajaţi ai Institutului Goethe şi profesori ai Şcolii germane. Rusia a luat această decizie ca reacţie la acţiunea Germaniei de expulzare a unor diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj.

Germania furnizează asistenţă militară Ucrainei, împreună cu aliaţii din cadrul Uniunii Europene şi NATO. Naţiunile occidentale au impus sancţiuni masive Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.

Update 20:00 Guvernul de la Berlin a cerut Rusiei să închidă patru consulate de pe teritoriul Germaniei, ca reacţie la decizia Moscovei de a expulza sute de funcţionari germani, pe fondul deteriorării relaţiilor bilaterale din cauza războiului din Ucraina.

"Administraţia Rusiei a făcut un pas spre escaladarea crizei. Iar această decizie incorectă forţează Guvernul german să adopte măsuri pentru reducerea prezenţei în Rusia. În privinţa prezenţei ruse în Germania, este necesară reciprocitate, pentru asigurarea unui echilibru (...). În acest sens, am decis să retragem autorizaţiile de funcţionare pentru patru dintre cele cinci consulate generale ruse din Germania", a transmis Guvernul de la Berlin, conform postului NTV.

Administraţia de la Moscova a decis recent expulzarea din Rusia a sute de funcţionari germani, inclusiv diplomaţi, pe fondul înrăutăţirii relaţiilor bilaterale. Conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung, Ministerul rus de Externe a înştiinţat Berlinul că trebuie să retragă sute de funcţionari germani - diplomaţi, angajaţi ai Institutului Goethe şi profesori ai Şcolii germane. Rusia a luat această decizie ca reacţie la acţiunea Germaniei de expulzare a unor diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj.

Update 19:30 Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a vorbit miercuri la telefon cu Papa Francisc despre războiul din Ucraina și protecția mediului, au anunțat reprezentanții guvernului brazilian.

Lula i-a mulțumit Papei pentru demersurile sale în ceea ce privește războiul din Ucraina. Totodată, președintele Braziliei s-a arătat mâhnit de faptul că războiul dintre Ucraina și Rusia a escaladat, potrivit Reuters.

Comunicatul Guvernului brazilian a mai arătat că Lula i-a mulțumit lui Francisc pentru sprijinul acordat demersurilor care vizează protejarea pădurii tropicale Amazon.

Reprezentanții Guvernului au dezvăluit că Lula l-a invitat pe Francisc să viziteze Brazilia, menționând că liderul romano-catolic a răspuns că va lua în considerare invitația. Cei doi urmează să se întâlnească personal în Vatican în vara care urmează.

Update 17:40 Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut, miercuri, consolidarea apărării Uniunii Europene, în mod complementar cu NATO, prin dezvoltarea de capacităţi militare eficiente şi prin achiziţii de armament european, pledând şi pentru gestionarea relaţiilor cu Rusia.

"Pilonul european în cadrul NATO rămâne indispensabil pentru a fi credibili. Europenii trebuie să se doteze cu sisteme pentru atacuri în profunzime şi să achiziţioneze arme europene", a afirmat Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Monde.

"Noi, europenii, trebuie să avem propriile capacităţi pentru a ne apăra şi a gestiona relaţiile cu vecinii. Geografia noastră nu se va schimba, Rusia va rămâne Rusia, cu aceleaşi frontiere, trebuie să construim un spaţiu care să ne permită să coabităm în mod mai paşnic, fără naivitate, cu Rusia de mâine", a precizat Macron.

Preşedintele Franţei a notat că invazia militară rusă în Ucraina "a trezit Alianţa Nord-Atlantică", pe care el o considera în 2019 ca fiind în "moarte cerebrală".

"Acum, trebuie să ajutăm Ucraina prin toate mijloacele pentru a efectua o contraofensivă eficientă", a insistat liderul de la Paris.

Update 16:00 Rusia poate considera Marea Britanie "ţintă legitimă" întrucât aprovizionează Ucraina cu armament, a avertizat miercuri fostul preşedinte Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională, ca reacţie la afirmaţii ale ministrului britanic de Externe, James Cleverly.

"Marea Britanie acţionează ca aliat al Ucrainei, furnizându-i asistenţă miitară sub formă de echipamente şi expertiză, prin urmare poartă un război nedeclarat împotriva Rusiei. În acest context, (...) poate fi considerată ţintă militară legitimă", a declarat miercuri, potrivit cotidianului Le Monde, Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi fost prim-ministru al Rusiei, în prezent vicepreşedinte al Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a afirmat, marţi, că Ucraina are dreptul "legitim" de a comite atacuri pe teritoriul Rusiei, argumentând că astfel de operaţiuni sunt necesare pentru a respinge invazia rusă, declaraţiile fiind o disociere de poziţia SUA. Întrebat, în cursul unei vizite în Estonia, despre atacurile cu dronă comise marţi la Moscova şi atribuite Ucrainei, James Claverly a declarat: "Nu am detalii, nu am de gând să fac speculaţii despre caracterul atacurilor cu dronă din Moscova".

"Dar mă refer la aspecte mai generale, mai degrabă decât la acest incident specific. Ucraina are dreptul legitim de a se apăra. Are dreptul legitim de a face acest lucru în interiorul propriilor frontiere, desigur, dar are şi dreptul de a proiecta forţă dincolo de frontierele sale, pentru a submina capacitatea Rusiei de a proiecta forţă în Ucraina. Deci, obiectivele militare legitime dincolo de frontierele Ucrainei fac parte din dreptul Ucrainei la autoapărare. Şi trebuie să recunoaştem acest lucru", a afirmat James Cleverly, conform site-urilor iNews.co.uk şi Tagesschau.de.

Preşedintele Vladimir Putin a acuzat, marţi, Ucraina de tentative de atacuri cu drone asupra unor zone civile din Moscova, iar Ministerul rus de Externe a avertizat că armata rusă va riposta. "Ucraina încearcă să sperie Rusia. Regimul de la Kiev a optat pentru o altă cale, încearcă să intimideze Rusia, să îi intimideze pe cetăţenii ruşi, să atace imobile rezidenţiale. Sunt semne clare ale activităţilor teroriste", a declarat Putin.

"Susţinerea acordată de Occident regimului de la Kiev îi împinge pe liderii ucraineni să comită acte criminale din ce în ce mai iresponsabile", a acuzat Ministerul rus de Externe.

Administraţia de la Kiev a susţinut că Ucraina nu este implicată "direct" în atacurile cu dronă care au provocat daune minore asupra unor clădiri din oraşul Moscova. "În privinţa atacurilor, sigur că suntem bucuroşi să observăm şi să anticipăm o intensificare a acestora. Dar nu avem nimic de-a face direct cu ele", a declarat Mihailo Podoliak, consilier în cadrul Cancelariei prezidenţiale din Ucraina, fără a explica la ce se referă prin lipsa de implicare "directă".

Sistemele antiaeriene ruse au doborât marţi opt drone lansate de grupuri ucrainene, la periferia Moscovei. Două drone au fost avariate de sistemele antiaeriene, şi-au modificat traiectoriile de zbor şi au căzut pe două clădiri civile.

Update 15:15. Kremlinul a deplâns miercuri lipsa condamnărilor occidentale după atacul ucrainean cu drone asupra Moscovei, adăugând că va reflecta cu calm la răspunsul pe care-l va da acestui atac, transmite AFP.

"Desigur, ne-ar fi plăcut să auzim unele cuvinte de condamnare", a semnalat la conferinţa sa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, comentând astfel faptul că statele occidentale, mai ales SUA şi Marea Britanie, nu au condamnat atacul cu drone care a ţintit Moscova marţi dimineaţă.

Mai mult, ministrul de externe britanic James Cleverly a apreciat că Ucraina are dreptul legitim să lovească ţinte pe teritoriul Rusiei, dat fiind că aceasta din urmă este cea care a pornit războiul contra Ucrainei.

Peskov a menţionat de asemenea că Moscova este deplin conştientă de ceea ce urmăresc aceia care au ordonat atacul, aşadar "va reflecta cu calm" la răspunsul său.

Cât despre numărul dronelor folosite în acest atac, ce a provocat pagube minore şi doi răniţi uşor, purtătorul de cuvânt al Kremlinul a susţinut că are încredere în datele furnizate de Ministerul rus al Apărării. Potrivit acestuia, opt drone au fost folosite în atac şi toate au fost doborâte de antiaeriană sau deviate cu ajutorul sistemelor de război electronic, în timp ce presa rusă afirmă că au fost cel puţin 25 de drone.

Pe de altă parte, Peskov a calificat drept "destul de alarmantă" situaţia din provincia rusă Belgorod, învecinată cu Ucraina şi care este constant ţinta unor bombardamente de artilerie şi atacuri cu drone efectuate dinspre Ucraina. "Suntem cu adevărat preocupaţi de situaţia de acolo, unde continuă bombardarea obiectivelor civile", iar până acum "nicio ţară din Occident nu a spus vreo vorbă de condamnare", a remarcat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Mai devreme, guvernatorul regiunii Belgorod a anunţat începerea evacuării copiilor din două districte ale acestei provincii.

Update 14:00. Kremlinul este îngrijorat de situația din Belgorod, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru CNN

„Suntem într-adevăr îngrijorați de această situație, bombardamentele asupra obiectivelor civile continuă acolo”, a spus Peskov. 

„Apropo, nici în acest caz nu am auzit, până acum, niciun cuvânt de condamnare din partea Occidentului. Situația este destul de alarmantă. Se iau măsuri”, a mai spus el.  

Update 13:00. Un atac cu drone a fost lansat asupra regiunii ruse Bryansk, a declarat, miercuri, agenția de știri de stat RIA Novosti, citată de CNN

Aproximativ 10 drone au încercat să atace districtul Klimovsky peste noapte, a informat sursa citată.

RIA nu a raportat nicio pagubă și a spus că unele dintre drone au fost doborâte, în timp ce altele au fost interceptate electronic. 

Bryansk se află la granița cu Ucraina. Asupra regiunii au mai avut loc și alte atacuri care au fost puse pe seama Kievului. 

Update 12:00. Încă o dronă a lovit o a doua rafinărie de petrol din sudul Rusiei, potrivit oficialilor locali. 

Atacul a avut loc la uzina Ilsky, în această dimineață, dar nicio infrastructură nu a fost avariată, au declarat oficialii Teritoriului Krasnodar. 

Anterior, oficialii ruși au spus că o dronă a lovit rafinăria Afipsky, la doar 15 mile distanță, provocând izbucnirea unui incendiu. 

Uzinele sunt situate la aproximativ 50 de mile est de portul Novorossiisk la Marea Neagră, una dintre cele mai importante porți de export de petrol din Rusia, scrie SkyNews.

Update 11:00. Șeful grupării de mercenari "Wagner", Evgheni Prigojin, îi atacă dur pe oficialii Ministerului Apărării din Rusia. 

”Creaturilor, voi ce faceți? Animalelor, ridicați-vă fundurile din birourile în care ați fost puşi pentru a apăra această ţară. Voi reprezentaţi ministerul Apărării, nu ați făcut nimic pentru a avansa.  

De ce ați permis sosirea acestor drone în Moscova? Cui îi pasă că ele zboară spre Rubliovka, spre casele voastre? Să ardă casele voastre! Dar ce să facă oamenii obișnuiți când în ferestrele lor se izbesc drone cu explozibili? Ca cetățean, sunt profund revoltat. 

Eu cred că poporul are dreptul să le adreseze aceste întrebări. Eu de multe ori am avertizat despre asta, dar nu vrea să mă asculte nimeni, pentru că eu sunt rău şi îi dezamăgesc pe birocrații care au o viață minunată”, spune Prigojin, potrivit Reuters

Update 09:30. O dronă a provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din sudul Rusiei, iar bombardamentele au lovit un oraș rusesc din apropierea graniței pentru a treia oară într-o săptămână, avariind clădiri și incendiind vehicule, au declarat miercuri oficiali ruși, citați de Reuters.

La o zi după ce Rusia a acuzat Ucraina că a trimis drone pentru a ataca clădiri din Moscova, guvernatorul regiunii ruse Krasnodar a declarat că o dronă a fost cauza probabilă a incendiului izbucnit la rafinăria de petrol Afipsky.

Incendiul a fost stins în scurt timp și nu au existat victime, a declarat guvernatorul Veniamin Kondratyev pe Telegram. Rafinăria Afipsky nu este departe de portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în apropierea unei alte rafinării care a fost atacată de mai multe ori în această lună.

Nu au existat informații imediate despre cine a lansat drona, dar Moscova a acuzat Kievul de creșterea numărului de atacuri în interiorul Rusiei în ultimele săptămâni, în timp ce Rusia a bombardat în mod repetat orașele ucrainene cu drone și rachete.

O lovitură de artilerie ucraineană a rănit cel puțin o persoană în orașul rusesc Shebekino, la aproximativ 7 km la nord de granița cu regiunea ucraineană Harkov, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov pe aplicația de mesagerie Telegram.

Reuters notează că Ucraina nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din Rusia sau de pe teritoriul controlat de Rusia în Ucraina, scrie Mediafax.

Update 08:30. Președintele rus spune că Ucraina încearcă să intimideze cetățenii ruși prin atacuri precum cel cu drone asupra Moscovei, dar și să atragă un răspuns asemănător din partea Rusiei.  

Liderul de la Kremlin a pus la zid şi Occidentul, pe care îl acuză că, la summitul din 2008 de la Bucureşti, a promis Ucrainei că-i va oferi un loc în Alianţa Nord Atlantică şi Rusiei că nu se va atinge de zona estică a Europei.  

”După cum știți, regimul de la Kiev a ales o cale diferită: calea încercărilor de intimidare a Rusiei, a cetățenilor ruși și a atacurilor asupra clădirilor rezidențiale. Acesta este, bineînțeles, un semn clar al activităților teroriste.

În primul rând, vreau să spun că sistemul de apărare antiaeriană de la Moscova a funcționat normal, deși mai sunt lucruri la care trebuie să lucrăm. Indiferent de ceea ce spunem, ei vor căuta mereu vinovați în Rusia. Dar acest lucru nu este adevărat! Nu noi am început acest război!

Repet, în 2014, regimul de la Kiev a început războiul în Donbas, iar noi nu folosim mijloace folosite de magnații ucraineni! Atacul asupra instalațiilor civile din Moscova este o altă confirmare a acestui lucru. 

Dar acest lucru nu mă deranjează atât de mult ca încercările de a provoca un răspuns din partea Rusiei. Aparent, așa se pare că este menit să fie. Ei ne provoacă la acțiuni în oglindă. Vom vedea ce e de făcut în această privință.  

În 2008, fără niciun semnal extern de tensiune politico-militară, Ucraina a anunțat că se alătură NATO, că dorește să adere la NATO, iar țările occidentale din Alianţă au anunțat în timpul summitului de la București, cred, că ușile NATO sunt deschise pentru Ucraina. Dar nu am fost destul înșelați: au spus că nu va exista o mișcare a NATO spre est, dar au ajuns în Ucraina”, a declarat Putin.

"Suntem norocoşi că încă nu a avut loc un accident nuclear"

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a ONU (AIEA), Rafael Grossi, a cerut marţi Ucrainei şi Rusiei să respecte cinci principii pentru a proteja centrala nucleară Zaporojie, sugerând că nu a obținut încă din partea celor două ţări acordul cu privire la protejarea centralei, informează Reuters, citat de Agerpres. 

Rafael Grossi încearcă de luni de zile să stabilească un acord care să reducă riscul unui accident nuclear catastrofal ca urmare a activităţilor militare, precum bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Europa, care se află în Ucraina şi este ocupată de Rusia de mai bine de un an.

Cele cinci principii ale sale prevăd că nu ar trebui să existe niciun atac asupra sau dinspre centrală, nu ar trebui să fie folosită ca bază pentru armament greu, cum ar fi lansatoare de rachete multiple, sisteme de artilerie, muniţii şi tancuri sau pentru personalul militar care ar putea fi folosit pentru un atac dinspre centrală.

Într-o informare adresată Consiliului de Securitate al ONU, Grossi a cerut, de asemenea, ca alimentarea centralei nucleare să rămână disponibilă şi sigură, ca toate sistemele sale esenţiale să fie protejate de atacuri sau acte de sabotaj şi să nu fie luată nicio măsură care să submineze aceste principii.

"Suntem norocoşi că încă nu a avut loc un accident nuclear", a spus Rafael Grossi, potrivit AFP, amintind că centrala ocupată de armata rusă a fost decuplată de la reţeaua electrică de şapte ori, fiind nevoită să se bazeze pe generatoare de urgenţă,"ultima linie de apărare împotriva unui accident nuclear", pentru a răci reactorul.

"Sunt astfel stabilite cele cinci principii ale AIEA pentru evitarea unui accident nuclear. AIEA intenţionează să înceapă monitorizarea aplicării acestor principii prin misiunea sa la faţa locului", a adăugat el."Facem un apel respectuos şi solemn ambelor părţi să susţină aceste principii", a insistat el. "Îi rog pe distinşii membri ai Consiliului de Securitate să le susţină fără echivoc", a adăugat directorul AIEA.

Război în Ucraina, 30 mai | Ministrul britanic de Externe afirmă că Ucraina are dreptul să comită atacuri pe teritoriul Rusiei

Război în Ucraina, 29 mai | Josep Borrell: ”Rusia nu va intra în negocieri dacă nu câştigă războiul”

Război în Ucraina, 28 mai | Rusia avertizează Occidentul: ”Este un joc cu focul, fără niciun dubiu”

Război în Ucraina, 27 mai | Teheranul îl acuză pe Volodimir Zelenski de propagandă anti-iraniană

Război în Ucraina, 26 mai | Rusia acuză noi atacuri ucrainene în Belgorod, după incursiunile terestre ale combataților anti-Kremlin

×
Etichete: Război Ucraina
x close