Cele mai importante evenimente din ultimele ore:
- Ucraina are nevoie de asistenţă financiară suplimentară în valoare de 17 miliarde de dolari
- Belgia anunţă asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina
- Rusia a decis expulzarea ambasadorului Letoniei, pe fondul tensiunilor cu ţările baltice
- Ministerul rus al Apărării a recunoscut că a efectuat „atacuri masive cu rachete” asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, însă a susținut că a făcut acest lucru pentru a opri furnizarea de arme occidentale.
- Volodimir Zelenski a răspuns la întrebarea cu privire la ce ar face, în acest moment, dacă ar rămâne singur cu președinte rus, Vladimir Putin, într-o cameră.
- Un apropiat al liderului de la Kremlin susține că acesta nu se va limita la a ataca zona Donbas sau Zaporojie. Dezvăluirile au fost făcute, pentru o publicație germană, de către directorul gazoductului Nordstream.
- Doi bărbați au fost ”aruncați în aer" de un dispozitiv exploziv necunoscut amplasat pe un câmp, a anunțat un oficial ucrainean.
- Ucraina va lua în considerare boicotarea Jocurilor Olimpice de anul viitor de la Paris dacă sportivilor din Rusia și Belarus li se va permite să concureze, a avertizat ministrul sportului din această țară, Vadym Guttsait
- Tancurile moderne promise de Occident pentru a întări capacitatea de apărare a Ucrainei ar urma să ajungă începând cu luna martie, potrivit declarațiilor oficialilor germani
- Explozii puternice au fost auzite în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, în timpul atacurilor de joi, anunță agenția nucleară a ONU. Președintele ucrainean cere noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar aliaților să furnizeze Ucrainei mai multe arme
- "Efectul tancurilor Leopard 2 și Abrams în Ucraina ar putea fi diminuat, dacă sunt trimise în tranșe de 15 - 20", spune contraamiralul (r) Constantin Ciorobea
Update 23:30 Rusia a trecut la alt nivel al invaziei militare în Ucraina, lansând o serie de atacuri asupra obiectivelor civile, iar preşedintele Vladimir Putin a început să evoce conceptul unui "război cu NATO", afirmă un oficial de rang înalt din cadrul Uniunii Europene.
Stefano Sannino, secretar general al Serviciului European de Acţiune Externă (EEAS), a jusificat deciziile Statelor Unite şi Germaniei de a furniza Ucrainei tancuri occidentale avansate şi a criticat atitudinea preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, care pare să schimbe linia politică privind conflictul împotriva Ucrainei.
Vladimir Putin "a trecut de la conceptul operaţiunii speciale la un concept al unui război cu NATO şi Occidentul", a declarat Stefano Sannino, într-o conferinţă de presă organizată în Japonia, în cadrul unui turneu în zona Asia-Pacific, informează agenţia The Associated Press.
Stefano Sannino susţine că furnizarea de tancuri ultramoderne de către Statele Unite şi Germania are rolul de a-i ajuta pe ucraineni să se apere mai eficient, nu de a-i transforma în agresori. "Cred că cele mai recente acţiuni în privinţa livrărilor de armament sunt o evoluţie a situaţiei şi a faptului că Rusia a început să mute războiul într-o etapă diferită", a afirmat Stefano Sannino, notând că armata rusă comite "atacuri generalizate" asupra civililor şi oraşelor, nu asupra obiectivelor militare.
Uniunea Europeană nu aduce războiul într-o nouă etapă, ci "doar oferă posibilitatea salvării de vieţi", "permiţându-le ucrainenilor să se apere de aceste atacuri barbare", a insistat Sannino.
Update 21:00 Ucraina va avea nevoie de 17 miliarde de dolari în plus, în cursul anului 2023, pentru remedierea daunelor reţelelor energetice, pentru operaţiuni de eliminare a minelor şi reconstruirea infrastructurii, a declarat vineri premierul Denis Şmihal, citat de agenţia Reuters.
"Anul acesta, avem nevoie de finanţare pentru acoperirea unui deficit bugetar imens, de aproximativ 38 de miliarde de dolari. Vor fi necesare alte 17 miliarde de dolari anul acesta pentru reconstruirea rapidă a reţelelor energetice, pentru operaţiuni umanitare în scopul deminării, pentru reconstruirea spaţiilor locative, a infrastructurii esenţiale şi sociale", a declarat Denis Şmihal.
Premierul Ucrainei a afirmat că în atacurile comise joi de armata rusă au fost afectate cinci relee de înaltă tensiune din centrul, sudul şi sud-vestul ţării.
Infrastructura energetică a Ucrainei a suferit avarii grave în urma bombardamentelor masive efectuate de Rusia în ultimele luni.
Update 19:30 Guvernul Belgiei a anunţat, vineri, asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 93,8 milioane de euro, în cadrul eforturilor statelor membre NATO de a ajuta armata ucraineană să respingă invazia militară rusă, informează cotidianul Le Monde.
"Am aprobat asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina", a declarat, prin Twitter, premierul Belgiei, Alexander De Croo.
Este vorba de asistenţă în materie de securitate în valoare de 93,8 milioane de euro, a afirmat Alexander De Croo, după o şedinţă a Guvernului belgian.
Belgia a oferit deja asistenţă militară de 146 de milioane de euro în 2022, pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia militară rusă. De asemenea, Guvernul belgian a acordat asistnţă umanitară în valoare de 86 de milioane de euro.
Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană oferă asistenţă militară masivă Ucrainei pentru a respinge invazia militară rusă. Rusia a acuzat naţiunile occidentale de implicare directă în războiul din Ucraina, în contextul deciziei privind transferul de tancuri avansate.
Update 19:00 Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri după-amiază, expulzarea ambasadorului Letoniei, în contextul tensiunilor cu ţările baltice, care au redus personalul diplomatic rus din cauza invaziei militare ruse în Ucraina.
"Ambasadorul Letoniei, Maris Riekstins, a primit ordinul de a părăsi Federaţia Rusă în două săptămâni", a comunicat Ministerul de Externe de la Moscova.
Oficialii din cadrul Ministerului rus de Externe denunţă "rusofobia" Letoniei, subliniind că Administraţia de la Riga poartă "întreaga responsabilitate pentru actualele tensiuni", potrivit cotidianului Le Monde.
Letonia şi Estonia au anunţat luni expulzarea ambasadorilor Rusiei, în cadrul acţiunilor de reducere a nivelului relaţiilor diplomatice din cauza tensiunilor generate de invazia militară rusă în Ucraina. La rândul său, Lituania a anunţat că, în semn de solidaritate, va reduce nivelul relaţiilor diplomatice cu Rusia.
Lituania, Letonia şi Estonia au exercitat, alături de Polonia, presiuni asupra Germaniei, aliată în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, pentru a furniza tancuri avansate Ucrainei, argumentând că armata ucraineană poate respinge astfel invazia Rusiei. Miniştrii de Externe din statele baltice au cerut sâptămâna trecută Berlinului, printr-o declaraţie comună, să furnizeze imediat tancuri Leopard Ucrainei.
Statele Unite au anunţat miercuri că vor livra Ucrainei 31 de tancuri M1 Abrams, în cadrul unui aranjament cu Germania, care va furniza 14 tancuri Leopard 2 şi va autoriza transferul de vehicule blindate de fabricaţie germană de către alte state europene.
Update 17:30 Guvernul de la Berlin a fost nevoit să clarifice, vineri, afirmaţiile ministrului german de Externe, Annalena Baerbock, care a generat controverse privind poziţionarea Germaniei faţă de conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina.
Annalena Baerbock a făcut marţi comentarii despre disputele transatlantice privind livrările de armament, care ulterior au fost depăşite, cel puţin pentru moment. "Luptăm un război împotriva Rusiei, nu între noi", declarase Baerbock, membră a formaţiunii ecologiste Alianţa '90 / Verzi, cu ocazia unei reuniuni desfăşurate la Strasbourg.
Afirmaţiile sale au atras imediat replica Ministerului de Externe de la Moscova, care a interpretat comentariile ca fiind o dovadă privind un "război premeditat" al Occidentului contra Rusiei.
Vineri, Guvernul de la Berlin a fost nevoit să clarifice afirmaţiile ministrului de Externe Baerbock. "Alianţa Nord-Atlantică şi Germania nu sunt părţi beligerante în acest război de agresiune al Rusiei contra Ucrainei. Susţinem Ucraina, dar nu suntem parte în război", a declarat Christiane Hoffmann, un purtător de cuvânt al Guvernului german, conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung.
Anterior, Ministerul de Externe de la Berlin comunicase că nu ar avea "sens" să comenteze replicile Moscovei, deoarece se înscriu în campania de "propagandă".
Rusia a acuzat, joi, naţiunile occidentale de implicare directă în războiul din Ucraina, în contextul deciziei privind transferul de tancuri avansate. "Există constant declaraţii din capitalele europene şi de la Washington că trimiterea diverselor sisteme de armament în Ucraina, inclusiv tancuri, nu înseamnă în niciun fel implicarea acestor ţări sau a Alianţei în ostilităţile din Ucraina. Noi, în mod categoric, nu suntem de acord cu această poziţie şi, la Moscova, orice face Alianţa şi capitalele menţionate este considerată o implicare directă în conflict. Vedem că acest lucru se intensifică", a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Reuters.
Update 17:00 Un deputat ucrainean care a călătorit în Thailanda în timpul războiului din Ucraina a fost dat afară din partid.
Purtătorul de cuvânt al partidului Slujitorul Poporului, Iulia Paliychuk, a declarat vineri că Mykola Tyshchenko a fost exclus din partid după ce pe site-ul ambasadei Ucrainei din Thailanda a apărut un anunț în care se spunea că acesta se va întâlni cu membri ai diasporei ucrainene la un hotel din acea țară, potrivit Sky News.
Tyshchenko a explicat pe Facebook că a fost într-o călătorie de afaceri în Asia cu aprobarea liderilor partidului, „acționând exclusiv în interesul Ucrainei".
Totuși, președintele parlamentului Ruslan Stefanciuk a declarat că nu a aprobat o astfel de călătorie.
Decizia vine la doar câteva zile după ce președintele Volodimir Zelenski a făcut cea mai mare remaniere a guvernului de la începutul războiului. Măsura a fost luată în cadrul unei campanii anticorupție.
Update 16:20 Consiliul Uniunii Europene a decis, vineri, prelungirea până la sfârşitul lunii iulie a sancţiunilor masive impuse Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.
"Consiliul a decis astăzi prelungirea cu şase luni, până pe 31 iulie, a măsurilor restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federaţiei Ruse. Aceste sancţiuni, introduse începând din 2014 ca reacţie la acţiunile Rusiei în sensul destabilizării situaţiei în Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ începând din februarie 2022, în contextul agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei", a comunicat vineri Consiliul UE, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.
În ultimul an, Uniunea Europeană a aplicat, împreună cu Statele Unite, Marea Britanie şi alţi parteneri din Grupul naţiunilor puternic industralizate (G7) sancţiuni masive împotriva Rusiei, inclusiv restricţii comerciale, financiare, în domeniul industrial şi în transporturi.
Update 15:00. Ministerul rus al Apărării a recunoscut că a efectuat „atacuri masive cu rachete” asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, însă a susținut că a făcut acest lucru pentru a opri furnizarea de arme occidentale.
Potrivit agenției de știri de stat ruse RIA, citată de SkyNews, ministerul a spus că atacul a împiedicat furnizarea de arme, inclusiv cele trimise de NATO, în prima linie a Ucrainei.
Atacurile au avut loc în ultimele 24 de ore, iar ministerul a declarat că a lovit și „țintele industriei de apărare din Ucraina”.
Vestea vine după ce operatorul energetic de stat al Ucrainei, Ukrenergo, a declarat că rețeaua electrică a țării a suferit „daune semnificative” în urma unui atac „în masă” cu rachete rusești, de joi.
Update 13:30. Președintele Ucrainean susține că Vladimir Putin ”este un nimeni” pentru el.
Jurnalist: V-aţi întrebat vreodată ce s-ar putea întâmpla dacă aţi fi singur într-o cameră cu președintele Putin?
Zelenski: Nu este interesant pentru mine. Nu mă interesează să mă întâlnesc cu el. Nu mă interesează să-i vorbesc. De ce? Pentru că am avut o întâlnire cu el în format Normandia. Era înainte de invazia la scară largă. L-am văzut pe omul care a spus un lucru și apoi a făcut altul.
Jurnalist: Este prea târziu acum?
Zelenski: Prea târziu? Nu este interesant. Cine este el acum? După invazia la scară largă, pentru mine, el este un nimeni. Un nimeni!
Update 12:00. Potrivit presei din Italia și Germania, informațiile vin de la un personaj extrem de important și influent din Occident, care are mare influență și la Moscova, pe lângă Vladimir Putin. Este vorba despre președintele Nordstream, Mathias Varming.
Acesta o povestit presei că, la începutul războiului din Ucraina, a avut o discuție cu Vladimir Putin, în care a încercat să îi propună un plan de pace și a încercat să îl facă să se răzgândească cu privire la operațiunea militară specială.
La acel moment, Mathias Varming l-a întrebat pe Vladimir Putin ce are de gând să facă și dacă are de gând să atace doar Donbas sau Zaporojie, sau vrea să ocupe întreaga țară. Liderul rus ar fi răspuns că nu ar vrea să îl mintă și că planurile Rusiei în Ucraina sunt un secret de stat pe care nu îl poate împărtăși nici cu cei mai apropiați oameni.
Vladimir Putin și Mathias Varming sunt prieteni apropiați încă din tinerețe. Ambii au fost spioni încă din vremea KGB-ului și au fost implicați în mai multe operațiuni pe care le-au desfășurat împreună.
Se pare că președintele Nordstream este singurul cetățean german care a fost supus sancțiunilor după izbucnirea războiului din Ucraina. În acest sens Vladimir Putin i-a oferit acestuia posibilitatea să se mute cu întreaga familie la Moscova și să îi ofere protecție. Se pare însă că Varming a refuzat propunerea.
Update 11:00. Șeful administrației regionale de stat din Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat că cei doi bărbați, în vârstă de 40 și 35 de ani, au fost evaluați de medici, unul dintre ei fiind în stare „gravă", iar celălalt având răni „moderate". Dispozitivul care i-a rănit pe cei doi este necunoscut.
Oficialul ucrainean a adăugat că forțele rusești au „bombardat masiv" joi trei zone, Kupiansk, Harkov și Chuhuiv, iar vineri atacurile au continuat în Kupiansk.
„Obuzele au lovit o zonă deschisă în apropierea unei clădiri rezidențiale. Garajele au luat foc", a scris el pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit SkyNews.
Update 10:00. Această declarație a venit după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a confirmat miercuri că va continua să "exploreze o cale" pentru participarea sportivilor ruși și bieloruși la Paris 2024 sub un steag neutru.
Guttsait, care este și președintele Comitetului Național Olimpic al Ucrainei (NOCU), a promis că vor face tot ce le stă în putință pentru a se asigura că Rusia și Belarus nu vor fi reprezentate sub nicio formă în capitala Franței.
"Pentru întreaga comunitate sportivă ucraineană, aceasta este o chestiune de principiu!" a scris Guttsait pe pagina sa de Facebook.
"În acest sens, suntem susținuți atât de președintele statului nostru, cât și de întreaga societate. O parte a federațiilor internaționale sunt indignate de eforturile CIO de a promova întoarcerea rușilor și bielorușilor. Ne-am adresat și ne vom adresa tuturor organizațiilor internaționale care pot influența situația și ale căror opinii pot fi ascultate de membrii CIO."
La începutul acestei săptămâni, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, l-a îndemnat pe omologul său francez Emmanuel Macron să contribuie la asigurarea faptului că nu vor fi reprezentați la Jocurile Olimpice de anul viitor de la Paris.
Aceasta a urmat după ce insidethegames a dezvăluit în exclusivitate că Guttsait i-a spus președintelui CIO, Thomas Bach, în timpul unei teleconferințe la care au participat mai multe comitete olimpice naționale, că sportivii din Rusia serveau în forțele armate ale țării și că aceștia "ne ucid poporul".
"Poziția noastră rămâne neschimbată: atât timp cât există un război în Ucraina, sportivii ruși și belaruși nu ar trebui să participe la competițiile internaționale!!!" a scris Guttsait pe Facebook, potrivit Mediafax.
Update 09:00. Tancurile moderne promise de Occident pentru a întări capacitatea de apărare a Ucrainei ar urma să ajungă începând cu luna martie, potrivit declarațiilor oficialilor germani.
Şi Marea Britanie a anunţat că transferul celor 14 tancuri Challenger 2 se va finaliza până la sfârşitul lunii martie.
În schimb, Casa Albă a declarat că ar putea dura multe luni pentru ca puternicele tancuri americane Abrams să ajungă în Ucraina. Președintele Joe Biden le-a promis miercuri Kievului.
Între timp, tot mai multe ţări se alătură coaliţiei care va trimite tancuri Leopard în Ucraina. Canada a anunţat şi ea că va da Kievului patru. Ministrul apărării din Ottawa spune că numărul acestora ar putea creşte, în funcţie de ce decizii iau Aliaţii.
Norvegia a anunţat, la rândul său, că va trimite două tancuri Leopard 2. Olanda, deşi nu are niciun tanc, este pregătită să achiziţioneze tancuri Leopard 2 din Germania, pentru a le trimite în Ucraina. Iar preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că ia în calcul trimiterea de tancuri Leclerc.
Berlinul a precizat că îşi va asuma costul tancurilor Leopard 2 pe care le va oferi Ucrainei, spre deosebire de alţi aliaţi. Polonia, de exemplu, a precizat că va cere Uniunii Europene să-i ramburseze costul acestor vehicule.
Tancurile trimise de Germania şi Statele Unite îi vor permite armatei ucrainene să echipeze trei batalioane, adică jumătate din cât cere pentru a putea câştiga războiul. Un batalion NATO are 54 de tancuri. Experţii militari aprecizată că Ucraina ar avea nevoie de 300 până la 400 de tancuri occidentale pentru a răsturna echilibrul de forţe.
Update 08:00. Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că observatorii AIEA au raportat joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, și a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de securitate în jurul centralei, relatează The Guardian.
Însă Renat Karchaa, un consilier al șefului Rosenergoatom, compania care operează centralele nucleare din Rusia, a declarat că aceste comentarii sunt nefondate și le-a numit "provocare".
În trecut, Rusia a reacționat la succesele ucrainene prin atacuri aeriene masive care au lăsat milioane de oameni fără lumină, căldură sau apă. Joi, a părut să urmeze acest model. Premierul Denis Shmyhal a declarat că atacurile Rusiei au vizat centrale energetice.
Kremlinul a declarat că a văzut în livrarea promisă a tancurilor occidentale o dovadă a creșterii "implicării directe" a Statelor Unite și a Europei în războiul care durează de 11 luni, lucru pe care ambele îl neagă.
În discursul său nocturn după atacurile mortale cu rachete de joi, președintele ucrainean a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar aliaților să furnizeze Ucrainei mai multe arme.
Joi, cel puțin 11 persoane au murit în urma atacurilor, la o zi după ce Kievul a obținut din partea țărilor occidentale promisiuni de tancuri de luptă pentru a combate invazia Moscovei.
„Această agresiune rusă poate și ar trebui să fie oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înțelege nimic altceva. Arme pe câmpul de luptă. Arme care să ne protejeze cerul. Noi sancțiuni împotriva Rusiei, adică arme politice și economice. Și arme juridice - trebuie să lucrăm și mai mult pentru a înființa un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei”, a spus Zelenski, potrivit Mediafax.
Atacurile armatei ruse au vizat 11 regiuni din Ucraina, conform Serviciului ucrainean pentru Situații de Urgență, citat de agenţia Reuters.
Bilanțul atacurilor cu rachete şi drone este de 11 morţi şi 11 răniţi. Cel puţin 35 de clădiri au suferit daune semnificative.
Armata ucraineană a comunicat că a doborât 24 de drone militare, inclusiv 15 în zona capitalei Kiev, precum şi 47 dintre cele 55 de rachete ruse.
Rusia a părut să intensifice atacurile la o zi după ce Statele Unite, Germania şi alte ţări au anunţat un acord privind livrarea de tancuri avansate Ucrainei.
Război în Ucraina, 26 ianuarie | Joe Biden ia în calcul să marcheze un an de război al Rusiei în Ucraina printr-o vizită în Europa
Război în Ucraina, 25 ianuarie | SUA trimit în Ucraina 31 de tancuri M1 Abrams | Decizia, oficializată după ce Germania a anunțat că trimite Kievului tancuri Leopard 2
Război în Ucraina, 24 ianuarie | Germania va trimite un număr redus de tancuri Leopard în Ucraina
Război în Ucraina, 23 ianuarie | Rusia susţine că Occidentul a blocat negocierile cu Ucraina
Război în Ucraina, 22 ianuarie | Rusia se teme că Moscova va fi atacată. Rachete antiaeriene, așezate pe clădiri
