Anunțul președintelui Statelor Unite, Donald Trump, din această lună, că va relua testele de arme nucleare „la paritate” cu alte țări, sugerând că Rusia și China ar face teste secrete și că guvernul american va reporni programe abandonate în anii 1900, a creat confuzie printre liderii statelor nucleare și a recreat atmosfera Războiului Rece, scrie Washington Post, luni.
Deși Rusia s-a grăbit să răspundă cu propriile propuneri de reluare a testelor nucleare, China a rămas cât se poate de tăcută. În deșerturile îndepărtate ale vestului țării, însă, armata chineză se pregătea tocmai pentru un astfel de anunț.
Imaginile din satelit și analizele experților au arătat că China a început extinderea rapidă a unui sit nuclear istoric – cel din vestul regiunii Xinjiang – acolo unde s-a făcut și primul test nuclear al Chinei, în 1964. Armata chineză a săpat noi tuneluri, a dinamitat în subteran și a construit instalații de întreținere – toate acestea, spun experții, ar fi indiciul clar că China se pregătește de noi teste nucleare.
Deși programul nuclear al Chinei rămâne cu ani de zile în spatele celor ale Rusiei și Statelor Unit, analiștii spun că este chiar această diferență mare între cele trei puteri care alimentează voința chinezilor de a-și extinde instalațiile nucleare.
„Având în vedere că China a făcut cele mai puține teste nucleare, are mult mai puține date empirice. China ar trebui să aibă nevoie să facă și mai multe experimente, tocmai pentru a obține date.
China este tot mai interesată să obțină capacități, în încercarea de a gestiona escaladarea nucleară la nivel regional. Vor să obțină focoase cu capacitate mai mică pentru a-și completa arsenalul, iar pentru asta, probabil, fac testele”, spune Tong Zhao, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.
Trump i-a trezit Chinei „apetitul” pentru noi teste
În comentarii făcute pe rețeaua sa socială, Truth Social, la sfârșitul lui octombrie, cu doar câteva minute înainte să se întâlnească cu Xi Jinping față în față, Trump a avertizat că China va fi „la paritate” cu SUA la numărul de focoase nucleare „în cinci ani”. Această susținere a fost calificată ca „improbabilă” de experți.
Arsenalul nuclear chinez este format, în prezent, din aproximativ 600 de focoase și ar putea ajunge până la 1000 până în 2030. Departe de a-l egala pe cel al SUA, care deține în jur de 3.700, conform unei analize independente făcute de International Peace Research Institute din Stockholm.
Testarea armelor nucleare a fost interzisă prin tratatul CTBT din 1996. Tratatul interzice țărilor să provoace explozii nucleare și a fost esențial pentru consensul internațional pe non-proliferare nucleară. Nu a fost, însă, ratificat de SUA și nici de China. Rusia s-a retras în 2023.
Conform tratatului, o gamă mică de experimente nucleare sunt permise – simulări pe calculator sau teste la nivel minimal – cele în care materialele fisionante, precum plutoniul sau uraniul sunt folosite doar până la punctul exploziei.
În 2020, Departamentul de Stat (tot al lui Trump, în primul mandat – n. red.) a susținut că China ar putea încălca tratatul prin realizarea de teste „de încărcătură mică” – detonări mici în subteran care sunt dificil de detectat.
China a răspuns, prin diplomația sa, că nu face teste nucleare în afara standardelor CTBT. Purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Beijing, Mao Ning, a spus că China „respectă moratoriul pe testele nucleare” și că are o politică nucleară clară – nu va folosi niciodată prima arma nucleară, doar ca răspuns la atacul unei alte țări.
Programul nuclear al Chinei este învăluit în secretomanie, iar orice informații legate de dezvoltarea lui sunt extrem de limitate – doar câțiva experți occidentali au reușit să ajungă în instalațiile Chinei.
La Lop Nur, însă, situl militar uriaș din Xinjiang, unde China și-a făcut primul test nuclear și care a fost comparat cu situl american din Nevada, se fac schimbări mari, spun analiștii. Conform acestora, China se pregătește pentru a face teste nucleare mai mari sau mai frecvent.
Situl a trecut prin mai multe schimbări importante din 2020 până azi – au fost excavate două noi mari puțuri de foraj adânc în deșert, despre care analiștii spun că sunt pregătite să fie umplute cu cilindri verticali specializați, meniți să reziste la detonări nucleare de anvergură.
„Per total, vorbim de o extindere dramatică a infrastructurii și a capacității generale de testare la Lop Nur, în ultimii cinci ani”, spune Renny Babiarz, vicepreședinte la Allsource Analysis, care face frecvent analize geospațiale ale siturilor.
Forările au început în 2021, iar activitatea a fost continuă până în 2025, a descoperit Babiarz. El spune că noile construcții sunt la est de un cilindru unde China își făcea testele nucleare înainte de intrarea în vigoare a tratatului, în 1996.
În desfășurare este și construcția la mai multe tuneel orizontale care ar putea fi folositre pentru teste de mică anvergură la Lop Nur.
„Tunele orizontale au fost folosite istoric pentru teste nucleare mici, de până la zece kilotone, în timp ce testarea subterană în cilindru vertical e rezervată, în mod obișnuit, testelor mari”, spune Babiarz.
Blocaje în discuțiile pe denuclearizare
Mare parte din dezvoltarea complexului, în ultimii doi ani, s-a făcut la spațiul central de comandă din inima Lop Nur. În raportul său din 2024, Pentagonul a transmis că „posibilele pregătiri ale Chinei pentru folosirea sitului nuclear de la Lop Nur pe tot parcursul anului, dar și lipsa sa de transparență în ce privește activitățile de testare nucleară ridică îngrijorări cu privire la respectarea standardelor internaționale”.
Raportul informa și că China pare să-și extindă rapid capacitățile în domeniul rachetelor, dar și programul pentru materiale nucleare.
În noiembrie, după comentariile lui Trump pe subiect, directorul CIA, John Ratcliffe, a părut să confirme această evaluare, într-o postare pe Twitter.
Babiarz și alți analiști avertizează, totuși, că deși expansiunea instalațiilor nucleare chineze este un fapt, ea nu înseamnă că există o intenție pentru o lovitură nucleară.
„La nivel operațional, întotdeauna vom avea întrebarea dacă extinderea instalațiilor nucleare înseamnă că există și o deschidere mai mare a chinezilor față de folosirea armelor nucleare. Cred că răspuns este că nu neapărat”, spune Zhao.
El a adăugat că factori precum creșterea capacităților convenționale ale Chinei, mai ales în Pacificul de Vest, ar putea reduce dependența țării de elementul de descurajare nuclear. China a afirmat în mod repetat, inclusiv în ultimul său raport de apărare națională din 2019, că susține o eventuală interzicere completă și o „distrugere temeinică” a armamentului nuclear la nivel global.
Documentul mai accentuează și că China „nu intră în curse nucleare cu nicio țară și își ține capacitățile nucleare la nivelul minim necesar pentru securitatea națională”.
Totuși, în ciuda retoricii sale pe denuclearizare, China a respins și orice discuții cu oficialii SUA pe subiect, iar canalele diplomatice pentru negocieri pe temă s-au dovedit a fi fragile.
Mai recent, în septembrie, China a anunțat că nu se va alătura negocierilor pe denuclearizare cu SUA și Rusia, spunând că participarea sa nu e nici „rezonabilă, nici realistă”.
„În comunicarea publică, perspectivă chinezilor este – noi avem încă un arsenal foarte mic. SUA și Rusia sunt într-o altă clasă, așa că ei trebuie să coboare la nivelul nostru și abia atunci vom fi dispuși să discutăm”, spune Pranay Vaddi, cercetător senior la Centrul pentru Politici de Securitate Nucleară, de la MIT, dar și fost director pentru controlul armelor, dezarmării și non-proliferării, în Consiliul de Securitate Națională al fostului președinte Joe Biden.
„Cred că folosesc această netransparență și ca o formă de creștere a descurajării nucleare. Dacă știu că sunt opaci și că faptul că nu vorbesc de armele lor nucleare creează îngrijorări și ezitări din partea SUA, consideră că asta e ceva bun pentru China”, a continuat el.
Ştiri video recomandate
