Uniunea Europeană a inclus, luni, pe lista sancțiunilor, membrii unui grup de hackeri din Rusia, despre care a afirmat că este responsabil pentru spionajul și atacurile cibernetice asupra unor ținte din UE și Ucraina încă din 2010. Turla, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei era responsabilă de dirijarea activităților grupării susținute de stat, scrie Politico. Tot luni, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a afirmat că şi România a fost ţinta unor astfel de atacuri, subliniind faptul că astfel de atacuri fac parte dintr-o „campanie hibridă mai amplă”, care are ca scop „subminarea stabilității democrațiilor noastre”.
„Turla, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei era responsabilă de dirijarea activităților grupării de hakeri susținută de stat, care a vizat guverne, infrastructură critică și industrii strategice din întreaga Europă”, a declarat într-un comunicat cel mai înalt diplomat al UE.
S-a raportat că FSB a desfășurat timp de mulți ani, începând din 2010, o gamă largă de activități cibernetice rău intenționate, cum ar fi infiltrarea în rețele guvernamentale și sabotarea infrastructurii critice, care au devenit din ce în ce mai grave și au afectat atât statele membre ale UE, cât și partenerii internaționali, inclusiv Ucraina.
Aceste atacuri rusești au vizat Franța, Germania, Polonia, Cipru, Olanda, Austria, Slovacia, România și Finlanda.
Cel de-al 16-lea Centru al FSB desfășoară activități de spionaj cibernetic împotriva organismelor guvernamentale strategice franceze din 2010 și este activ împotriva industriei franceze de apărare din 2025.
În Germania, FSB a vizat organismele guvernamentale, în timp ce în Polonia a efectuat operațiuni de sabotaj distructive împotriva infrastructurii critice, inclusiv a centralelor electrice.
UE a declarat că Rusia a recrutat infractori cibernetici, autoproclamați hackeri și companii private legate de Rusia pentru a efectua aceste operațiuni .
Ca răspuns, UE impune sancțiuni împotriva a nouă persoane și patru organizații, inclusiv ofițeri ai Direcției Principale a Statului Major General rus, precum și infractori cibernetici, autoproclamați hackeri și companii private care sprijină eforturile Rusiei de a destabiliza UE, statele sale membre și partenerii internaționali.
Pe 13 iulie, a ieșit la iveală și faptul că Ministerul francez de Externe intenționează să-l convoace pe ambasadorul rus la Paris în legătură cu campania cibernetică de amploare pe care Rusia o desfășoară împotriva a zece țări europene.
Nicușor Dan: „Astfel de atacuri sunt inacceptabile”
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că şi România a fost ţinta unor astfel de atacuri, subliniind faptul că „astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile”.
„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastrǎ.
Alături de Uniunea Europeană și NATO, transmitem un mesaj clar: astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile.
Ele fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, menită să submineze stabilitatea democrațiilor noastre, să alimenteze diviziunile în societate și între aliați și să testeze coeziunea Uniunii Europene și a NATO.
România va continua să acționeze, împreună cu aliații și partenerii săi, pentru consolidarea securității cibernetice și pentru apărarea valorilor, securității și unității comunității euroatlantice”, a scris el, pe Facebook.
Reacția Ministerului Afacerilor Externe
Și MAE a reacționat în acest caz, spunând că „aceste activități se încadrează într-un tipar deja cunoscut la nivel european și euro-atlantic”.
„România condamnă cu fermitate, alături de celelalte state membre UE și țări Aliate, activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), între care APT TURLA, împotriva statelor membre UE, Aliaților NATO și a partenerilor acestora. Similar altor state membre UE și țări Aliate, România a fost vizată de activități cibernetice ostile ale APT TURLA.
Aceste activități se încadrează într-un tipar deja cunoscut la nivel european și euro-atlantic, caracterizat de utilizarea, de către Federația Rusă, a unui ecosistem cibernetic complex, care include atât instituții de stat, precum serviciile de informații, cât și actori nestatali (grupări infracționale, hacktivists, companii private). Scopurile acestor acțiuni destabilizatoare variază de la exfiltrarea de date sensibile la perturbarea infrastructurii critice și a serviciilor publice.
Acțiunile cibernetice ostile ale unor instituții ale Federației Ruse și coluziunea statului rus cu grupări infracționale demonstrează ignorarea în continuare, de către Federația Rusă, a normelor și principiilor internaționale privind comportamentul statal responsabil în spațiul cibernetic, așa cum a fost definit la nivelul ONU”, a transmis MAE.
Astfel, „România rămâne solidară cu celelalte state afectate”.
„Totodată, activitățile cibernetice ostile ale actorilor din acest ecosistem reprezintă o componentă importantă a campaniei hibride desfășurate cu intensitate sporită de Federația Rusă împotriva statelor membre UE și NATO și a partenerilor acestora. Obiectivele acestei campanii includ subminarea stabilității țărilor vizate, crearea de diviziuni la nivel național și în cadrul NATO și al UE, testarea unității și coeziunii celor două organizații, precum și descurajarea sprijinului acordat Ucrainei.
Salutăm măsurile restrictive suplimentare impuse de UE și UK împotriva unor entități și persoane care facilitează activitățile cibernetice ostile ale Federației Ruse. Cerem Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni destabilizatoare și să-și respecte obligațiile internaționale.
România rămâne solidară cu celelalte state membre UE și țări Aliate afectate de aceste activități cibernetice ostile și va continua să contribuie la eforturile întreprinse la nivel Aliat, european și internațional pentru a preveni, descuraja și contracara astfel de acțiuni destabilizatoare”, mai transmite Ministerul, într-un comunicat.
Sancțiune cibernetice ale UE
Lista anunțată se referă la regimul de sancțiuni cibernetice al UE, utilizat pentru prima dată în 2020 împotriva ofițerilor ruși ai serviciului de informații militare GRU, care au efectuat atacuri, inclusiv o epidemie globală de malware NotPetya și un atac cibernetic asupra Bundestagului german. Bruxelles-ul a extins lista hackerilor sancționați pentru a include mai mulți ofițeri GRU din cauza atacurilor asupra Estoniei. De asemenea, a sancționat persoane implicate în agresiunea hibridă a Rusiei, cum ar fi sabotajul și dezinformarea.
Potrivit guvernului francez, Turla a compromis sistemele de e-mail neclasificate ale Ministerului Apărării în 2017, a spart ambasada Franței la Moscova în anul următor și a furat secrete industriale de la o companie de înaltă tehnologie în 2025. Oficialii francezi acuză, de asemenea, grupul că a deturnat infrastructura unor terțe părți, inclusiv capabilități cibernetice ofensive legate de Iran, pentru a ascunde originea operațiunilor sale.
„Aceste operațiuni vizează personalul militar, companiile și operatorii și sunt destinate fie interceptării comunicațiilor, fie sabotării operațiunilor. De exemplu, infrastructura feroviară, așa cum a fost cazul în Polonia”, a declarat Barrot.
Unitatea FSB s-a aflat, de asemenea, în spatele unei operațiuni de sabotaj care a vizat infrastructura critică din Polonia, inclusiv împotriva centralelor electrice combinate, a declarat UE.
Sancțiunile de luni includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile incluse pe listă. Acestea afectează, de asemenea, companiile tehnologice rusești care sprijină serviciile de informații, inclusiv Advanced System Technology (AST) și NPP Gamma, cărora li se va interzice acum să desfășoare activități comerciale în UE. AST fusese anterior sancționată de Statele Unite în 2021.
Regatul Unit a anunțat luni, de asemenea, o serie de sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități legate de serviciile de informații rusești.
Hackerii ruși au spart camere civile de supraveghere din țările NATO
Serviciile secrete olandeze au avertizat, duminică, asupra unei „operațiuni de amploare a Rusiei”, care a folosit hackeri pentru accesarea mai multor camere private de supraveghere din țările NATO și din Ucraina, în scopul monitorizării rutelor de transport folosite pentru aprovizionarea cu arme și muniții destinate armatei ucrainene.
Serviciul General de Informații din Olanda (AIVD) și Serviciul olandez de informații militare (MIVD) au precizat că este vorba de o „operațiune de amploare” a Rusiei care a vizat spargerea, de către hackerii Moscovei, a camerelor de supraveghere instalate de-a lungul șoselelor folosite la transportul de echipamente militare destinate Kievului. În acest fel, serviciile secrete ruse încearcă să afle ce fel de arme și în ce volume sunt trimise în Ucraina.
În urmă cu un an, serviciile de informații ale Regatului Unit și aliații acestora au acuzat Rusia că a încercat să acceseze ilegal camerele de supraveghere de la frontieră, inclusiv din România, pentru a spiona și a perturba fluxul de ajutoare occidentale către Ucraina.
