Comisarul pentru Economie Pierre Moscovici a declarat miercuri că măsurile solicitate Greciei de către creditorii internaţionali sunt departe de a fi nebuneşti, el reacţionând pe fondul avertismentelor băncii centrale elene privind consecinţele eşecului negocierilor pentru deblocarea finanţării.
Moscovici, fost ministru de Finanţe al Franţei, a spus că reuniunea de joi a miniştrilor de Finanţe din zona euro va fi dificilă, dar va avea ca obiectiv deblocarea negocierilor, relatează Bloomberg.
Oficialul UE a precizat că vor fi discutate problemele pentru care există divergenţe, respectiv taxa pe vânzări, pensiile şi deficitul bugetar.
"Aşteptăm măsuri concrete în aceste trei domenii. Nu cerem lucruri nebuneşti. Da, este nevoie de un program umanitar, dar şi de un program de reforme, pentru că trăim într-o economie de piaţă globală, iar economia Greciei nu poate rămâne pe margine", a afirmat Moscovici la postul belgian de radio RTL.
În timp ce poziţiile celor două părţi aflate în negocieri sunt în continuare intransigente înainte de reuniunea Eurogroup de la Luxembourg, premierul elen Alexis Tsipras a afirmat marţi că FMI poartă "răspunderea criminală" pentru dificultăţile Greciei.
În absenţa unor noi propuneri, oficialii consideră că există şanse reduse pentru deblocarea negocierilor, la întâlnirea de joi.
Atenţia se va îndrepta apoi către summit-ul liderilor UE programat să aibă loc pe 25-26 iunie la Bruxelles, cu câteva zile înainte ca programul de susţinere a Greciei, de 240 de miliarde de euro, să expire la sfârşitul lunii iunie.
Grecia, care trebuie să plătească FMI în această lună datorii scadente de 1,6 miliarde de euro, mai are de primit prin intermediul programului de salvare 7,2 miliarde de euro.
Banca centrală a Greciei a avertizat miercuri că ţara va intra pe drumul dureros al incapacităţii de plată şi al ieşirii din zona euro, dacă Guvernul şi creditorii internaţionali nu vor reuşi să ajungă la un acord referitor la reforme.
Contracţia economică se va accelera probabil în trimestrul al doilea, iar agravarea crizei a determinat retragerea din băncile elene a circa 30 de miliarde de euro în perioada octombrie 2014-aprilie 2015, potrivit băncii centrale.
