Comisia Europeană (CE) a lansat proceduri de infrigement împotriva României şi Ungariei în privinţa comerţului cu amănuntul la produselor agricole şi alimentare, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
CE a decis miercuri să trimită scrisori de somaţie României şi Ungariei pe motiv că reglementările lor naţionale privind comerţului cu amănuntul la produselor agricole şi alimentare nu corespund legislaţiei UE.
În România, se solicită marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).
Conform reglementărilor UE restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică. Nici Ungaria şi nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan naţional sunt justificate şi proporţionate. Autorităţile ungare şi române au două luni la dispoziţie pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE.
În Ungaria, o nouă lege obligă retailerii să aplice aceeaşi marjă de profit produselor agricole şi alimentare importate sau din producţia internă, chiar dacă costul produselor importate este afectat de fluctuaţiile de curs valutar. Aceasta ar putea descuraja vânzarea produselor agricole şi alimentare importate comparativ cu cele din producţia internă. Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorările privind principiul liberei circulaţii a bunurilor (Articolul 34 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).
Ce prevede Legea produselor românești
Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.
Deşi retailerii au avertizat de nenumărate ori că acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalţi actori din piaţă, inclusiv autorităţile, au lăudat beneficiile aduse producătorilor, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an.
Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, anunţa în luna noiembrie 2016 că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporţia de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.
Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos şi au susţinut revizuirea cât mai rapidă a legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece "nu a adus nimic bun nimănui" şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, a produs şi "masive bulversări în piaţă".
La mijlocul lunii decembrie, MADR a publicat pe site un proiect privind normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue şi neclare, recomandând însă reprezentanţilor hypermarket-urilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menţionat. "După primirea acestora, reprezentanţii MADR le vor centraliza şi analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanţul agroalimentar", preciza MADR într-un comunicat transmis la acea vreme.
