Grecia trebuie să ceară extinderea actualului program de asistenţă financiară, deoarece miniştrii Finanţelor din zona euro nu vor discuta acordarea de noi ajutoare în absenţa unei cereri formale din partea premierului Alexis Tsipras, potrivit ministrului german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.
"Întrebarea esenţială este dacă Grecia chiar îşi doreşte acest program (un nou program de asistenţă cu creditorii din zona euro - n.r.). Nici unul dintre colegii mei nu au înteles până acum dacă Grecia doreşte acest lucru. Se mai pune şi problema dacă Grecia însăşi ştie ce vrea", a declarat marţi Schaeuble în Bruxelles, citat de Bloomberg.
Potrivit lui Schaeuble, miniştrii Finanţelor din zona euro s-ar putea întâlni vineri pentru a relua negocierile cu Grecia pe tema datoriilor ţării, însă numai dacă autorităţile elene cer în mod oficial extinderea actualului acord de finanţare semnat cu UE, BCE şi FMI.
Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un "nou contract" cu zona euro.
Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.
Negocierile purtate luni de către ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi omologii săi din zona euro s-au încheiat fără un rezultat concret, în condiţiile în care Grecia a refuzat propunerea de a cere extensia programului de finanţare externă înaintată de către Comisia Europeană.
Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a acordat timp Greciei până vineri pentru a cere o extinderea progarmului, în condiţiile în care pachetul de bailout expiră la finalul lunii februarie.
În lipsa unei înţelegeri, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată până la finele lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.
Costul de finanţare al Greciei a crescut marţi pentru a doua zi consecutiv, randamentul obligaţiunilor elene pe trei ani urcând cu 1,03 puncte de bază, la 18,61%. Acţiunile companiilor listate la bursa din Atena au coborât cu 2,5%, după un declin de 3,8% în şedinţa anterioară.
