Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg a decis, joi, că un administrator de reţea socială online nu poate fi obligat să instituie un sistem general de filtrare pentru a preveni folosirea ilicită a operelor muzicale sau audiovizuale de către utilizatorii săi, relatează Mediafax.
O astfel de obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere, nici cerinţa de a asigura un just echilibru între protecţia dreptului de autor şi libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.
Decizia a fost luată în cadrul unui proces dintre SABAM, o societate belgiană care se ocupă cu gestionarea drepturilor de autor în cazul operelor muzicale şi Netlog NV, o platformă de reţea socială, pe care utilizatorii primesc un spaţiu dedicat numit "profil" unde pot împărtăşi fotografii, sau pot să publice videoclipuri.
Litigiul dintre cele două companii datează din 2009, când SABAM a chemat Netlog în judecată clamând că aceasta le oferă utilizatorilor posibilitatea de a se folosi de opere muzicale din repertoriul SABAM şi să le pună la dispoziţia publicului fără permisiune sau plata unei indemnizaţii corespunzătoare.
SABAM a cerut instanţei să impună Netlog să înceteze orice punere la dispoziţie ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale din repertoriul său. Netlog a susţinut că o decizie favorabilă SABAM ar însemna impunerea unei obligaţii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.
Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles din Belgia s-a pronunţat în favoarea Netlog, iar cazul a fost mutat la CJUE de SABAM. Curtea Uniunii a decis că Netlog furnizează servicii de stocare utilizatorilor săi şi că instituirea unui sistem de filtrare ar presupune ca utilizatorii să fie supravegheaţi, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.
Curtea aminteşte apoi că incumbă autorităţilor şi instanţelor naţionale, în cadrul măsurilor adoptate pentru protejarea titularilor drepturilor de autor, să asigure un just echilibru între protecţia dreptului de autor al titularilor şi protecţia drepturilor fundamentale ale persoanelor care sunt afectate prin astfel de măsuri.
Astfel, o asemenea somaţie ar determina o atingere gravă a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială a Netlog deoarece obliga compania să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent şi pe cheltuiala sa exclusivă.
În plus, efectele somaţiei nu s-ar limita la Netlog, sistemul de filtrare în litigiu fiind susceptibil în egală măsură să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale-mai precis dreptului lor la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi libertăţii lor de a primi şi de a transmite informaţii, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
