
ChatGPT s-a oferit să joace o partidă de șah cu un Atari 2600 din 1977 și a ajuns să regrete decizia, după ce motorul de șah de opt biți, din epoca Disco și a primului film Star Wars, s-a descurcat mai bine decât era de așteptat. Mult mai bine, scrie newatlas.com.
Într-o postare pe LinkedIn, inginerul software de la Citrix, Robert Caruso, a povestit cum o conversație cu ChatGPT despre istoria șahului și inteligenței artificiale a dus la o provocare din partea AI-ului: să joace o partidă împotriva Atari Chess. Caruso a acceptat, folosind un emulator Stella, dar rezultatul nu a fost deloc în favoarea reprezentantului noii generații de „creiere robotice” despre care se spune că sunt pe cale să depășească inteligența umană.
Atari a făcut praf ChatGPT-ul la șah
De fapt, Atari-ul a făcut praf ChatGPT-ul la șah. Și nu doar că a câștigat – ChatGPT a făcut greșeli care i-ar face de rușine și pe începători. Potrivit lui Caruso, AI-ul s-a încurcat în cele mai de bază reguli ale jocului: a confundat turele cu nebunii, a ignorat atacuri simple cu pionii și a uitat complet pozițiile pieselor. Chiar și atunci când s-a trecut la notația standard a șahului, ChatGPT a continuat să joace slab, făcând greșeală după greșeală.
Atari-ul, pe de altă parte, și-a văzut liniștit de treabă, în timp ce Caruso a petrecut 90 de minute încercând să-l oprească pe ChatGPT din a face gafe majore, până când AI-ul a capitulat.
Ceea ce face această înfrângere și mai remarcabilă este faptul că motorul de șah al Atari-ului datează dintr-o perioadă în care simplul fapt că un calculator (orice calculator) putea juca o partidă legală de șah era considerat o realizare importantă. În anii ‘70, multe jocuri de șah pe computer nu știau să gestioneze mutări speciale precum rocada sau ”en passant” – iar unele erau atât de previzibile încât puteai juca o partidă perfectă și nu pierdeai niciodată.
Cum a reușit Atari să umilească ChatGPT
Atunci cum a reușit un motor de șah simplist, care se uită doar o mutare înainte, nu doar să învingă, ci să umilească ChatGPT? Răspunsul ne spune multe despre natura inteligenței artificiale și cum termenul „AI” a devenit tot mai vag, pe măsură ce tehnologia evoluează.
Nu e vorba că AI nu poate juca bine șah. De decenii există motoare de șah bazate pe AI care pot învinge campioni mondiali și sunt folosite de mari maeștri pentru antrenamente. Problema este că AI-ul nu este o entitate unică, omogenă. Iar termenul „inteligență artificială” a devenit un cuvânt-paravan care include tehnologii extrem de diferite – de la simple sisteme bazate pe reguli până la rețele neuronale și modele lingvistice avansate.
Un exemplu clar este diferența dintre motoarele de șah și modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) precum ChatGPT. Un motor de șah este un algoritm extrem de specializat, conceput pentru a analiza milioane de mutări pe secundă, conform regulilor stricte ale jocului, și pentru a lua decizii eficiente luând în considerare deschideri cunoscute și evaluări poziționale.
În schimb, un LLM precum ChatGPT are un scop cu totul diferit: generarea de text pe baza unui model statistic antrenat pe cantități uriașe de date lingvistice. Aceste modele nu gândesc logic, nu planifică și nu „înțeleg” șahul. În plus, ele nu păstrează un „stat” intern – uită ce au făcut cu câteva mutări în urmă, confundă pozițiile pieselor, și inventează mutări ilegale sau piese inexistente.
Și nu e vorba că „nu sunt destul de bune încă” – este o limitare fundamentală a modului în care sunt construite. Un motor de șah precum Stockfish, de exemplu, ar fi complet inutil dacă i-ai cere să-ți explice istoria jocului sau să analizeze o strategie verbal. Invers, ChatGPT poate explica frumos concepte din șah, dar nu știe efectiv să joace.
Diferența se vede clar în modul în care fiecare „abordează” tabla
Diferența se vede clar în modul în care fiecare „abordează” tabla: motorul de șah înțelege cu exactitate pozițiile și regulile, în timp ce LLM-ul ghicește următorul cuvânt sau mutare bazându-se pe probabilități și texte din trecut – fără o reprezentare simbolică a jocului real.
Pe scurt: șahul nu e jocul lui ChatGPT. Iar această limitare merge mult dincolo de șah. Ea arată că modelele lingvistice, deși tot mai utile și impresionante, nu sunt soluții universale. Nu pot gândi logic în sens strict, nu pot respecta reguli complexe și nu pot păstra în mod fiabil contexte pe termen lung. Un LLM poate fi un excelent partener de discuție despre șah – dar dacă pune mâna pe o piesă, s-ar putea să trebuiască tras de mânecă.