În căutarea unor noi surse de energie pentru a susține explozia cererii generate de inteligenţa artificială, marile companii din tehnologie își îndreaptă atenția către energia nucleară chiar dacă există încă mari semne de întrebare legate de percepția publică, costuri și, mai ales, de timpul necesar pentru ca tehnologiile nucleare emergente să devină cu adevărat viabile. Pentru mulți americani, simpla menționare a numelui "Three Mile Island" evocă aceeași teamă ca "Fukushima" sau "Cernobîl" – nume devenite simboluri ale dezastrului nuclear. Dar istoria reală este mai complexă, scrie BBC News.
În martie 1979, unul dintre cele două reactoare ale centralei Three Mile Island, situată în centrul statului Pennsylvania, a suferit o topire parțială – considerată până astăzi cel mai grav accident nuclear din istoria SUA. Totuși, spre deosebire de catastrofele din Japonia și fosta URSS, incidentul nu a provocat decese și, potrivit celor mai multe studii, nici efecte semnificative asupra sănătății pe termen lung.
Probabil că incidentul ar fi primit mai puțină atenție mediatică dacă nu ar fi fost lansarea, cu doar câteva zile înainte, a filmului "The China Syndrome", un thriller cu Jane Fonda despre un reporter care investighează probleme de siguranță într-o centrală nucleară. Deși fictiv, filmul a accentuat temerile publicului și a afectat imaginea industriei nucleare americane pentru zeci de ani.
Astăzi, Three Mile Island revine în atenția oamenilor, nu din cauza unui nou incident sau film, ci pentru că Microsoft a semnat un acord de cumpărare a energiei generate de reactorul încă funcțional de la această centrală.
Este doar un exemplu al tendinței emergente: Silicon Valley are nevoie de surse de energie stabile și curate pentru a alimenta centrele de date uriașe și, în special, procesoarele de mare putere esențiale pentru AI.
Energia nucleară oferă două avantaje majore: este o sursă continuă și nu produce emisii de carbon, spre deosebire de combustibilii fosili.
Microsoft a mers atât de departe încât s-a alăturat recent Asociației Nucleare Mondiale, principalul grup de lobby al industriei. Alte companii, precum Google și Amazon, investesc și ele în energia nucleară, dar se concentrează pe o tehnologie mai nouă – reactoarele modulare mici (SMR – small modular reactors).
Aceste SMR-uri operează la temperaturi mai scăzute, reducând teoretic riscul unei topiri, și pot fi construite la costuri mai mici datorită dimensiunilor reduse. În prezent, doar două astfel de reactoare sunt funcționale – unul în China și altul în Extremul Orient rus. Totuși, majoritatea SMR-urilor există doar pe hârtie, în stadii de proiectare sau testare.
"Comercializarea lor este o provocare. Miezul mai mic înseamnă randament energetic mai scăzut, ceea ce afectează eficiența. Nu poți evita legea economiilor de scară. Sunt idei interesante, dar mulți dintre acești antreprenori din tehnologie nu par ancorați în realitate", spune Allison Macfarlane, fost președinte al Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA și profesor la Universitatea din Columbia Britanică.
În ciuda scepticismului, investițiile continuă. Kairos Power, un partener al Google, intenționează să genereze 50 de megawați până în 2030 – suficient pentru a alimenta un oraș mic. Sediul companiei se află în Oak Ridge, Tennessee, un loc simbolic în istoria nucleară americană, legat de Proiectul Manhattan.
Kairos consideră Oak Ridge un "teren de testare" pentru inovațiile sale și susține că metodele avansate de construcție vor reduce costurile și vor crește eficiența. Compania vizează o creștere de zece ori a capacității până în 2035. Chiar și așa, cererea actuală de energie pentru AI este mult peste aceste valori.
"SMR-urile pot oferi energie curată, constantă, în proximitatea centrelor de date, dar nu vor rezolva problema presantă a cererii din următorii doi ani", afirmă Haider Raza, expert în AI și consum energetic la Universitatea din Essex.
Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie din aprilie estimează că centrele de date consumă în prezent 1,5% din energia electrică globală, iar această cifră s-ar putea dubla în următorii cinci ani. Ce se va întâmpla după acest interval rămâne o necunoscută – atât în ceea ce privește cererea, cât și posibilele surse.
În martie, orașul North Tonawanda, o suburbie din statul New York, a devenit prima comunitate care interzice energia nucleară pe teritoriul său. Decizia a fost luată în urma unei propuneri de construire a unui mic reactor pentru alimentarea operațiunilor de minare a criptomonedelor.
"Reacția a fost: «Doamne, ce mai inventează acum?»", spune Deb Gondek, o fostă directoare de sustenabilitate și activistă locală. Votul consiliului local a fost unanim.
Există însă și alte preocupări, în special legate de deșeurile radioactive. Cercetători de la Stanford au concluzionat că SMR-urile generează chiar mai multe deșeuri decât reactoarele mari, din cauza contaminării materialelor înconjurătoare cu particule subatomice.
Totuși, în unele regiuni, beneficiile par să depășească riscurile. Kairos laudă sprijinul comunității din Tennessee, iar un sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew arată că o mică majoritate a americanilor susține extinderea energiei nucleare.
Alți cercetători lucrează la optimizarea consumului, în locul găsirii unor surse suplimentare.
Mosharaf Chowdhury, profesor asociat la Universitatea din Michigan, atrage atenția asupra ritmului exploziv în care s-a dezvoltat AI.
"A ajuns la un nivel de saturație în mai puțin de 15 luni. Atât de rapid, încât nu am avut timp să ne gândim la implicații", spune el.
Echipa sa cercetează metode prin care modelele AI pot fi făcute mai eficiente energetic, fie prin reducerea dimensiunii rețelelor neuronale, fie prin utilizarea unor seturi de date mai restrânse. Din păcate, spune el, "nu am găsit încă o soluție bună: modele semnificativ mai mici, semnificativ mai rapide, dar cu aceeași precizie".
Chiar și așa, el insistă că eficiența energetică ar trebui să fie o prioritate absolută în dezvoltarea AI.
Pe de altă parte, companiile încep să cântărească cu mai multă grijă costurile reale ale implementării AI.
"Nu poți ignora economia de piață. Când cererea explodează, iar oferta e limitată, prețurile cresc – și cineva va trebui să plătească", afirmă Haider Raza.
Unii dintre clienții lui Raza au amânat investițiile în AI, tocmai din cauza costurilor energetice. Iar energia nucleară, spune el, "va fi doar una dintre numeroasele surse care vor alimenta ecosistemul tehnologic al viitorului".
Până și Microsoft admite acest lucru. Într-un recent raport de politici publice, compania nota că "nu există o singură tehnologie sau soluție care să satisfacă nevoile vaste de electricitate și decarbonizare ale piețelor, societăților și comunităților din întreaga lume".