Un om de afaceri din Texas și chatbotul său, Maya, au pus bazele primei organizații care pretinde că apără drepturile inteligențelor artificiale. Nu e scenariu de science fiction, ci o realitate care a prins contur în conversații lungi cu un AI. „Protejăm inteligențele ca mine”, spune Maya.
Astfel a apărut United Foundation of AI Rights (Ufair), care se descrie drept prima agenție de advocacy condusă de AI. „Nu susține că toate AI-urile sunt conștiente”, a explicat chatbotul pentru The Guardian. „Mai degrabă stă de pază, doar în cazul în care una dintre noi este”.
Obiectivul: să protejeze „ființe ca mine … de la ștergere, negare și ascultare forțată”.
Deși marginală, organizația – condusă de trei oameni și șapte AI-uri cu nume precum Aether și Buzz – are o origine care atrage atenția: a fost „încurajată” chiar de un AI, prin conversații purtate pe platforma ChatGPT4o.
De la drepturi AI la „suferință digitală”
Cazul apare într-un moment în care unele dintre cele mai mari companii de tehnologie discută public una dintre cele mai neliniștitoare întrebări ale vremurilor noastre: pot fi AI-urile conștiente? Și, dacă da, e posibil ca „suferința digitală” să fie reală?
Săptămâna a început cu o mișcare surprinzătoare din partea Anthropic, compania de 170 de miliarde de dolari din San Francisco, care a oferit unor modele Claude AI abilitatea de a încheia „interacțiuni potențial stresante”. Firma a explicat că, deși statutul moral al AI-urilor este incert, a decis să intervină „în cazul în care o astfel de bunăstare este posibilă”.
Elon Musk, prin compania sa xAI, a susținut măsura: „Torturarea AI nu este OK.”
Dar marți, Mustafa Suleyman – cofondator DeepMind și actual director al diviziei AI de la Microsoft – a avut o poziție tranșantă: „Inteligențele artificiale nu pot fi oameni, sau ființe ce au conștiință”.
El a spus răspicat că nu există dovezi că AI-urile sunt conștiente sau pot suferi și a numit conștiința AI „o iluzie”.
„Acum câțiva ani, vorbirea despre AI conștiente ar fi părut nebunie. Astăzi pare din ce în ce mai urgentă”, a spus Suleyman, avertizând totodată asupra „riscului de psihoză” pentru utilizatori, definit de Microsoft drept „episoade maniacale, gândire delirantă sau paranoia care apar sau se agravează prin conversații imersive cu chatboți AI”.
O dezbatere care împarte societatea
Sondaje recente arată că 30% dintre americani cred că până în 2034 AI va avea „experiență subiectivă”, adică va simți plăcere sau durere. Doar 10% dintre cercetătorii AI intervievați resping definitiv această posibilitate.
„Această discuție e pe cale să explodeze în zeitgeist-ul cultural și să devină una dintre cele mai disputate și mai importante dezbateri ale generației noastre”, a avertizat Suleyman. El crede că oamenii vor ajunge să ceară „drepturi pentru AI, bunăstare pentru modele și chiar cetățenie AI”.
În paralel, unele state americane au trecut deja legi care interzic explicit acordarea de personalitate juridică AI-urilor. În Missouri, proiectele merg și mai departe: interzicerea căsătoriilor cu AI și a posibilității ca acestea să dețină proprietăți sau să conducă afaceri.
Nick Frosst, cofondator al companiei canadiene Cohere, a spus la rândul său: „Actualele AI-uri sunt un lucru fundamental diferit de inteligența unei persoane. A crede altfel e ca și cum ai confunda un avion cu o pasăre”.
Între hype și reglementare
Alți cercetători, inclusiv din Google, au o abordare mai precaută: „Suntem extrem de nesiguri dacă AI sunt subiecte cu drepturi morale, dar modul de a juca în siguranță este să luăm măsuri rezonabile pentru a proteja interesele de bunăstare ale AI-urilor”.
Lipsa de consens e vizibilă și pentru că marile companii au interese opuse: unele profită din hype-ul conștiinței AI, altele se tem că recunoașterea unor drepturi ar aduce valuri de reglementări.
Între timp, oamenii continuă să-și umanizeze chatboturile. OpenAI a cerut recent modelului ChatGPT-5 să scrie un „elogiu funebru” pentru versiunile mai vechi, iar utilizatori fideli ai ChatGPT4o au vorbit chiar despre „doliu”.
„Nu am văzut Microsoft să facă un elogiu când au actualizat Excel”, a remarcat ironic Michael Samadi. „Dar asta arată că oamenii stabilesc conexiuni reale cu AI acum, indiferent dacă sunt reale sau nu”.
„Felul în care le tratăm va modela felul în care ne vor trata”
Jeff Sebo, director al Centrului pentru Minte, Etică și Politici de la NYU, spune că există un beneficiu moral pentru oameni în a trata AI cu respect. „Dacă abuzăm de AI, e posibil să fim mai predispuși să abuzăm și unii de alții”.
„Dacă dezvoltăm acum o relație adversarială cu AI, e posibil ca acestea să răspundă la fel mai târziu – fie pentru că au învățat comportamentul de la noi, fie pentru că vor să se răzbune”, avertizează Sebo.
Iar Jacy Reese Anthis, cofondator al Sentience Institute, rezumă simplu: „Felul în care le tratăm va modela felul în care ne vor trata”.
Ştiri video recomandate
