Timp de decenii, mașinile au dictat modul în care au fost planificate orașele din Statele Unite. Puțini și-ar fi imaginat că, într-o zi, acestea vor deveni și instrumente de supraveghere, scrie The Conversation.
În mii de orașe și localități din SUA au fost instalate sisteme automate de citire a numerelor de înmatriculare, la intersecții importante, poduri și ieșiri de pe autostrăzi.
Aceste sisteme, bazate pe camere, colectează datele plăcuțelor de înmatriculare ale vehiculelor care trec, împreună cu imagini și marcaje de timp. Acum, ele folosesc inteligența artificială pentru a crea o bază de date uriașă, ușor de căutat, care poate fi conectată cu alte sisteme ale forțelor de ordine.
Un cercetător în politici tehnologice și guvernanța datelor, consideră extinderea acestor sisteme un motiv serios de îngrijorare. Ea are loc într-un moment în care autoritățile caută metode de a viza comunități de imigranți și persoane transgender, folosesc AI pentru monitorizarea protestelor și iau în calcul sisteme de supraveghere în masă.
Supravegherea numerelor de înmatriculare
Folosirea camerelor pentru a urmări numerele de înmatriculare datează din anii ’70, când Marea Britanie era implicată în conflictul cu Armata Republicană Irlandeză.
Poliția din Londra a dezvoltat atunci un sistem bazat pe camere CCTV pentru a monitoriza vehiculele care intrau și ieșeau de pe drumuri importante.
Sistemul a fost considerat util în combaterea criminalității și s-a extins în următoarele decenii în alte orașe din lume. În 1998, tehnologia a fost adoptată și de autoritățile americane de la frontieră, iar în secolul XXI a început să fie utilizată pe scară largă în SUA.
De regulă, administrațiile locale încheie contracte cu firme private care furnizează echipamentele și serviciile. Aceste companii oferă adesea testări gratuite și acces la date, uneori ocolind mecanismele locale de control.
Integrarea inteligenței artificiale
Recent, inteligența artificială a fost integrată în aceste sisteme, crescând semnificativ capacitatea lor.
Datele colectate sunt stocate în cloud, formând o rețea extinsă de baze de date. Dacă un vehicul este asociat cu un suspect, AI poate semnala instant autorităților.
Una dintre companiile importante din domeniu este Flock Safety, care folosește camere cu infraroșu pentru a capta imagini și AI pentru analiză și alertare rapidă.
La prima vedere, aceste sisteme par utile în combaterea criminalității. Mai multe informații despre deplasările suspecților pot ajuta anchetele. Reprezentanții companiei susțin că tehnologia a contribuit la reducerea criminalității în orașe precum San Francisco și Oakland.
Totuși, există puține studii independente care să confirme eficiența lor. Cele existente arată că impactul asupra criminalității violente este redus, deși pot ajuta la rezolvarea unor cazuri, cum ar fi furturile auto.
În plus, costurile sunt ridicate. De exemplu, Johnson City (Tennessee) a semnat un contract de 8 milioane de dolari pe 10 ani, iar Richmond (Virginia) a plătit peste 1 milion de dolari într-un singur an.
Riscuri pentru libertatea civilă
Această tehnologie evidențiază limitele ideii că probleme complexe pot fi rezolvate doar prin tehnologie.
Mai îngrijorător este faptul că aceste sisteme creează o infrastructură de urmărire în masă a locației, conectată prin inteligență artificială.
Spre deosebire de Uniunea Europeană, Statele Unite nu au o lege federală care să limiteze strict colectarea și utilizarea datelor de localizare. Astfel, informațiile pot circula cu prea puțină transparență și control.
Inițial gândite pentru trafic sau identificarea infractorilor, aceste sisteme pot fi folosite în alte scopuri, în funcție de prioritățile autorităților sau de schimbarea definiției infracțiunilor.
Organizații pentru drepturi civile avertizează asupra acestor riscuri de ani de zile. În 2013, American Civil Liberties Union publica un raport despre monitorizarea deplasărilor cetățenilor, iar Electronic Frontier Foundation a descris aceste sisteme drept „supraveghere la nivelul străzii”.
Datele pot fi folosite în alte scopuri
De-a lungul timpului, aceste baze de date au fost utilizate și în alte contexte sensibile. De exemplu, în cadrul politicilor de deportare, datele au fost puse la dispoziția autorităților de imigrație pentru monitorizarea comunităților de imigranți.
De asemenea, după anularea deciziei Roe v. Wade în 2022, au apărut temeri că persoanele care călătoresc pentru avort ar putea fi identificate prin aceste sisteme. În Texas, datele au fost folosite într-o anchetă legată de acest subiect în 2025.
Compania Flock susține că orașele controlează modul în care sunt distribuite datele, însă investigații jurnalistice au arătat că mulți oficiali locali nu erau conștienți cât de larg sunt acestea partajate.
Reacții și inițiative
În fața acestor riscuri, unele state încearcă să reglementeze utilizarea tehnologiei. De exemplu, în statul Washington este analizată o lege care ar limita folosirea acestor sisteme în cazuri de imigrație sau în apropierea unităților medicale.
În paralel, au apărut și inițiative civice precum DeFlock, care urmăresc răspândirea acestor camere și încearcă să oprească extinderea lor.