Antena 3 CNN High Tech Zile de lucru de 12 ore, fără libere: anxietatea care alimentează cultura dură a muncii în AI este un avertisment pentru noi toți

Zile de lucru de 12 ore, fără libere: anxietatea care alimentează cultura dură a muncii în AI este un avertisment pentru noi toți

A.N.
6 minute de citit Publicat la 23:38 22 Feb 2026 Modificat la 23:38 22 Feb 2026
birou angajata getty
Unii angajați se dedică total AI-ului, dar în același timp se întreabă dacă această tehnologie este benefică pentru lume. sursa foto: Getty

Startupurile de inteligență artificială din San Francisco își împing angajații să muncească fără oprire, anticipând presiuni care ar putea lovi în curând și alte sectoare, scrie The Guardian.

Nu la mult timp după ce termeni precum „996” și „grindcore” au intrat în vocabularul popular, au început să circule povești despre ce se întâmplă în startupurile din San Francisco, epicentrul economiei bazate pe inteligență artificială. Era povestea fondatorului care nu și-a mai luat un weekend liber de peste șase luni. A femeii care glumea că a renunțat la viața socială pentru a lucra la o companie prestigioasă de AI. Sau a angajaților care au început să-și dea jos pantofii la birou, pentru că dacă tot petreci cel puțin 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, poate că e mai confortabil în papuci de casă.

„Dacă mergi într-o cafenea duminica, toată lumea lucrează”, spune Sanju Lokuhitige, cofondatorul Mythril, un startup AI aflat la stadiul de pre-seed, care s-a mutat în San Francisco în noiembrie pentru a fi mai aproape de „acțiune”.

Lokuhitige spune că lucrează șapte zile pe săptămână, 12 ore pe zi, cu excepția câtorva evenimente sociale atent alese, unde poate face networking cu alți oameni din startupuri.

„Uneori codez toată ziua”, afirmă el. „Nu am echilibru între muncă și viața personală”.

Un alt angajat dintr-un startup, venit la San Francisco pentru a lucra la o companie AI aflată la început de drum, a arătat fotografii sumbre din biroul său: un apartament cu două dormitoare din cartierul Dogpatch, popular printre lucrătorii din tehnologie.

Fondatorii startupului locuiesc și lucrează în acest apartament – de la ora 9 dimineața până chiar la 3 noaptea, cu pauze doar pentru mâncare comandată prin DoorDash sau pentru somn, ieșind din clădire doar pentru pauze de țigară.

Angajatul, care a cerut să nu-i fie publicat numele, a descris situația drept „îngrozitoare”. „Am auzit de 996, dar acești tipi nici măcar nu fac 996”, spune el. „Ei lucrează 16 ore pe zi”.

Startupurile nu au fost niciodată cu adevărat strălucitoare. În urmă cu un deceniu, când economia aplicațiilor mobile era în plină expansiune, programatorii consumau băuturi Soylent pentru a putea rămâne mai mult timp la birou. Cultura hustle (adică mentalitatea de a munci nonstop – n.r.), energia intensă și urmărirea creșterii cu orice preț defineau și atunci industria – idei care, într-o anumită măsură, au rămas în ADN-ul ei.

Însă în ultimul an, pe măsură ce „praful magic” al inteligenței artificiale s-a așternut peste San Francisco, atmosfera pare diferită. Entuziasmul pentru o nouă eră tehnologică – și pentru banii care o însoțesc – este temperat de anxietăți legate de industrie și de economie.

Unii angajați se dedică total AI-ului, dar în același timp se întreabă dacă această tehnologie este benefică pentru lume. Alții antrenează practic mașini să le facă munca mai bine decât ei înșiși. Iar mulți dintre cei care construiesc viitorul se întreabă acum dacă viitorul pe care îl creează mai are un loc pentru ei.

Pentru restul societății, aceste neliniști pot părea difuze, dar în interiorul industriei tech ele sunt deja reale și puternic resimțite. Chiar și marile companii, cunoscute cândva pentru facilități precum masaje la birou sau frizerii interne, au redus beneficiile în timp ce au crescut așteptările față de angajați.

Mark Zuckerberg și Elon Musk au declarat deschis că AI ar putea înlocui o parte dintre inginerii juniori și de nivel mediu și au cerut angajaților să fie mai „eficienți” și „extrem de dedicați”, într-un context de concedieri care au tensionat atmosfera.

Potrivit unui raport RationalFX, companiile tech au concediat aproximativ 250.000 de angajați la nivel global în 2025. În multe cazuri, AI a fost invocată drept un factor principal, chiar dacă motivele reale sunt adesea mai complexe.

„Dacă erai inginer software acum cinci ani, practic îți puteai alege jobul”, spune Mike Robbins, coach executiv care a lucrat cu Google, Microsoft, Salesforce și Airbnb. Acum balanța puterii s-a înclinat în defavoarea angajaților, mulți dintre ei simțindu-se anxioși în privința performanței lor. „Când companiile nu mai sunt atât de speriate că își pierd angajații, pot fi mai directe în ceea ce își doresc și mai exigente”.

Robbins, autorul cărții Bring Your Whole Self to Work, era invitat frecvent să vorbească despre epuizarea profesională, bunăstare și apartenență – priorități majore în perioada pandemiei și imediat după.

„Sincer, am încetat să mai vorbim despre toate acestea”, spune el. Acum liderii vor sfaturi despre schimbare, disrupție și incertitudine la locul de muncă.

Aceste teme – schimbare, disrupție, incertitudine – alimentează cultura muncii intense. Deși investițiile în companiile AI au atins niveluri record în 2025, angajații resimt un sentiment de insecuritate.

„Cu siguranță este ceva la care se gândește toată lumea”, spune Kyle Finken, inginer software la Mintlify, companie care dezvoltă un instrument AI pentru programatori. „Cred că mulți se întreabă: ‘Oare voi mai avea un job peste trei ani?’”

În ciuda temerilor, Finken, la fel ca mulți alți angajați din startupuri, este energizat de „inovația extraordinară” din AI și crede că vor exista în continuare joburi pentru inginerii software, chiar dacă acestea vor arăta diferit.

Mulți descriu momentul actual drept unul extrem de creativ și productiv, în care oamenii lucrează ore suplimentare nu doar din obligație, ci și din interes autentic pentru noile instrumente.

De exemplu, Garry Tan, șeful acceleratorului Y Combinator, s-a lăudat recent că „a stat treaz 19 ore” experimentând cu Claude Code.

Chiar și cei entuziasmați recunosc însă că AI le amplifică rapid munca, cu rezultate imprevizibile pentru viitorul locurilor de muncă.

„Cu siguranță nu este o eră a autosuficienței”, spune Finken.

Un motiv pentru programul extins este ritmul alert al schimbărilor tehnologice. Dacă îți iei weekendul liber, poți rata o evoluție majoră și rămâi în urmă față de competiție. Un alt motiv este nevoia de a avea realizări concrete pentru viitori angajatori, mai ales pe fondul dispariției tot mai multor poziții junior.

„Nimeni nu mai angajează dezvoltatori juniori”, spune Lokuhitige. Pentru a obține un job acum, trebuie „să faci ceva cool”, cum ar fi să creezi un produs nou sau să rezolvi o problemă remarcată de companii mari.

Potrivit Indeed’s Hiring Lab, anunțurile pentru joburi entry-level în tech au scăzut cu o treime din 2022, în timp ce cererea pentru candidați cu cel puțin cinci ani experiență a crescut. Dacă nu „tragi tare” într-un startup, riști să nu îndeplinești condițiile pentru a fi angajat în viitor.

Ce înseamnă asta pentru restul societății

Economiștii sunt împărțiți în privința impactului AI – dacă va înlocui majoritatea locurilor de muncă sau doar le va transforma. Există însă consensul că AI a remodelat deja multe poziții entry-level și va continua să o facă.

Un studiu al cercetătorilor de la Stanford, publicat în noiembrie, a identificat „scăderi substanțiale ale ocupării forței de muncă pentru lucrătorii aflați la început de carieră” în industriile expuse AI și a sugerat că aceste sectoare ar putea fi un „canar în mina de cărbune” pentru restul economiei.

CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a estimat că AI ar putea elimina aproximativ jumătate dintre joburile entry-level din industriile „gulerelor albe” în următorii cinci ani.

Șeful Fondului Monetar Internațional a prezis recent că 60% dintre locurile de muncă din economiile avansate vor fi eliminate sau transformate de inteligența artificială, „ca un tsunami care lovește piața muncii”.

În San Francisco, semnele sunt deja vizibile: șoferii Uber concurează cu mașinile autonome Waymo, iar barista sunt înlocuiți de automate robotizate.

Concedierile din tech au afectat și serviciile profesionale care susțin industria. Presiunea de a munci intens în tech ar putea fi un semnal timpuriu pentru ceea ce vor resimți curând și alte industrii.

Robbins afirmă că, în trecut, companiile priveau Silicon Valley ca pe un model de urmat, inclusiv în privința concediilor nelimitate sau a prânzurilor gratuite la birou.

„A existat mult timp o idealizare a tech-ului și a Silicon Valley în lumea afacerilor. O parte din asta s-a schimbat”, spune el. „Acum, oamenii nu mă mai întreabă ce se întâmplă în Valley ca să copieze acel model, așa cum făceau acum un deceniu”.

Industria tech ar putea să nu mai fie modelul de urmat pentru modul în care lucrăm, ci mai degrabă o premoniție a anxietății și a eforturilor de compensare care ne așteaptă pe toți.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close