Metropola antică Alexandria de pe Tigru, cunoscută de istorici şi sub numele de Charax Spasinou, a fost descoperită recent în deşertul din sudul Irakului. Cercetările au durat peste 10 ani și au fost coordonate de profesorul Stefan Hauser şi Universitatea din Constance, Germania, scrie Le Figaro.
După cum indică revista Popular Mechanics, această cetate gigantică, fondată de Alexandru cel Mare în secolul al IV-lea î.Hr., ar fi fost construită pentru a găzdui coloniştii din cetatea regală Durine şi soldaţii invalizi ai armatei marelui cuceritor macedonean.
Construită la câţiva ani după oraşul Alexandria, astăzi a doua cea mai mare metropolă din Egipt după Cairo, cetatea Alexandria-pe-Tigru a avut destin tragic. Mai întâi a suferit inundaţii devastatoare, înainte de perioada sa de glorie inspirată de regele persan Hyspaosines, care a ridicat ziduri masive şi a ridicat terenul pe o suprafaţă de aproape 10.000 de metri circumferenţă pentru a evita o nouă catastrofă. Sub domnia sa, oraşul a luat numele de Charax Spasinou.
În ciuda mai multor secole de prosperitate, oraşul antic a căzut treptat în uitare, în special după plecarea locuitorilor ameninţaţi de inundaţiile uriaşe ale râului Tigru în secolul al III-lea d.Hr. La mijlocul secolului al XX-lea, un cercetător a crezut că a găsit o pistă, stabilind o legătură între vestigiile arhitecturale din regiunea irakiană Jebel Khayyaber şi descrierile Alexandriei de pe Tigru redactate în secolul I d.Hr. Însă instabilitatea geopolitică generată de războiul dintre Iran şi Irak din anii 1980 l-a determinat să renunţe definitiv la cercetări.
Oraş strategic al comerţului mesopotamian
Abia în 2014 au fost începute în sfârşit săpăturile arheologice. Cercetătorii au primit autorizaţia de a explora o zonă de peste 500 de kilometri pentru a efectua „prospectări de suprafaţă” cu ajutorul unor tehnologii de ultimă generaţie. La faţa locului, arheologii au descoperit mii de fragmente de ceramică, resturi industriale şi cărămizi. Pentru a identifica aceste diverse artefacte, ei au apelat la geofizicieni care au folosit magnetometre pentru a vedea prin sol structurile îngropate.
Datorită acestei hărţi magnetice, logistica oraşului antic a putut fi analizată în detaliu. Conform primelor constatări, metropola era împărţită în patru secţiuni principale, în cadrul cărora se puteau delimita o vastă zonă rezidenţială, un port fluvial cu ateliere, un palat monumental şi un sistem de irigaţii pentru agricultură. Oraşul era străbătut de străzi largi. De asemenea, găzduia temple şi cartiere dedicate meşteşugurilor locale. La apogeul său, Charax Spasinou, situat ideal între Tigru şi Eufrat, servea drept port de tranzit pentru comerţul mesopotamian.
După această serie preliminară de analize de suprafaţă, cercetătorii speră să înceapă săpături arheologice mai tradiţionale, adică mai adânci. În prezent, ei pregătesc un şantier colosal pentru a descoperi aceste comori arhitecturale îngropate. Conflictele din Orientul Mijlociu ar putea perturba calendarul săpăturilor.
Ştiri video recomandate
